Andreea Popa a transformat pasiunea pentru brânză într-o meserie rară: este primul trainer român acreditat de Academy of Cheese și unul dintre puținii somelieri de brânză recunoscuți internațional. Trăiește la Londra, dar își împarte timpul între România și Marea Britanie, unde predă, organizează degustări și colaborează cu mici producători.
Pentru ea, brânza înseamnă răbdare și autenticitate, un produs care te obligă să încetinești și să-i înțelegi povestea. Echipa Biz a vorbit cu Andreea despre cum a ajuns să traducă brânzeturile într-un limbaj universal și despre de ce crede că brânza de burduf ar putea deveni un simbol al identității românești.
„Încerc să fac un pas în afara bucătăriei și să mă dedic din ce în ce mai mult brânzeturilor”, spune Andreea Popa, care a descoperit gustul onest al produselor sezoniere încă din copilărie, la bunici, lângă Bacău. Anii petrecuți în bucătărie în domeniile de vânătoare și proprietăți private rurale din Marea Britanie au fost o altă școală, a disciplinei și a respectului pentru produsul local. „Aici am văzut cum poate funcționa o agricultură integrată cu gastronomia, cum se construiește o experiență autentică pentru oaspeți”.
În timp, drumul ei a dus spre lumea brânzeturilor artizanale: „Ca somelier de brânzeturi, am regăsit acea bucurie de a înțelege un produs de la origine, de a-i descifra expresia în funcție de sezon, spațiu și stil.” Pentru ea, un somelier nu e doar degustător, ci și povestitor, educator și punte între cel care produce și cel care gustă.
În România, cultura brânzeturilor e abia la început, dar Andreea speră ca meseria de cheesemonger (specialistul care lucrează în magazine specializate) să prindă rădăcini și aici: „Persoana de după tejghea trebuie să fie caldă, comunicativă, să te ajute să-ți faci alegerile, dar și să te inspire spre aventură gastronomică”. În cursurile pe care le predă, brânza este privită ca un produs viu, iar educația devine cheia pentru a înțelege aromele, defectele sau potrivirile corecte. „În România avem brânzeturi cu potențial, dar ne lipsesc canalele de distribuție, educația profesională și consumatorul informat.”
Despre brânzeturile românești cu șanse la recunoaștere internațională, ea e tranșantă: „Brânza de burduf, cea adevărată. Telemeaua, de bună calitate. Brânza fermentată de Horezu”. Burduful e însă vulnerabil, imitat în forme industriale fără legătură cu rețeta originală. „Se va pierde un patrimoniu viu, cu un potențial enorm”, avertizează ea, convinsă că salvarea stă într-o rețetă standardizată și o marcă protejată, precum Stilton-ul britanic.
Prin Cheese Orbit, proiectul ei independent, Andreea organizează degustări și ateliere, ajută producătorii să-și spună povestea și își dorește să creeze o cultură a brânzeturilor și la noi. „Nu avem sute de ani de tradiție, ca francezii. Dar avem oameni pasionați, brânzeturi autentice și locuri care pot spune povești. Cu educație, colaborare și răbdare, vom ajunge și noi acolo.”
Sursă imagine cover: Revista BIZ.
