Dragoș Roșca, Managing Partner la BoldMind Capital, este unul dintre cei patru fondatori ai fondului de investiții BoldMind Fund I, recent lansat cu un capital de 60 de milioane de euro. Echipa BoldMind investește în fondatori și echipe de management cu viziune, competență și curaj din România, Bulgaria și Croația, care își doresc performanță și respectă principiile de etică în afaceri. Îi sprijină cu capital financiar, expertiza profesională și network-ul lor de afaceri pentru a se dezvolta armonios și pentru a ajunge acolo unde și-au propus.
Deși vine din lumea investițiilor, Dragoș vorbește despre încredere, parteneriat și echipe și nu caută doar caută afaceri promițătoare, ci și oameni alături de care să construiască pe termen lung. Nu se uită doar la „cât produce” o companie, ci și la cum gândește antreprenorul, cât de deschis e la schimbare și cât de conștient este că succesul nu vine din izolare, ci din colaborare.
Are peste 20 de ani de experiență în investiții și management și un portofoliu impresionant de companii sprijinite, precum Optiblu (Luxottica), 2Performant, Bento sau MedicHub.
Am vorbit cu Dragoș despre ce înseamnă o investiție sănătoasă, despre tinerii antreprenori români și despre cum în business, la fel ca în viață, ai nevoie de parteneri care să-ți fie alături nu doar când totul merge strună, ci mai ales atunci când valurile se întețesc.
Mulți antreprenori români sunt obișnuiți să-și conducă afacerea singuri. De ce un antreprenor ar accepta să primească un investitor extern în compania sa și să împartă deciziile?
Știu cât de greu este să construiești ceva de la zero și cât de personală devine relația cu businessul tău. Dar, la un moment dat, orice antreprenor ajunge în punctul în care, pentru a crește, ai nevoie de mai mult decât muncă și viziune: ai nevoie de parteneri care pot aduce capital, structură și know-how.
BoldMind nu vine doar cu bani, ci cu o echipă care se implică real în dezvoltarea companiei. Deciziile nu sunt impuse de noi, ci discutate, construite împreună. Avantajul principal este că un astfel de parteneriat accelerează dezvoltarea și reduce riscul – nu mai ești singur în fața valurilor.
Ce valori sau principii sunt cele mai importante pentru voi atunci când lucrați împreună și când aduceți oameni noi în echipă?
Suntem o echipă cu profiluri diverse, dar cu valori comune: integritate, responsabilitate și dorința reală de a construi lucruri durabile. Ne pasă cu adevărat de companiile în care investim – nu suntem observatori, suntem implicați.
Când recrutăm, căutăm oameni care pot combina gândirea analitică cu empatia, care știu să lucreze cu antreprenori și înțeleg că fiecare business are ritmul și dinamica lui. Suntem ghidați de ideea că succesul se construiește în echipă, nu pe cont propriu. Iar portofoliul nostru reflectă aceste lucruri.
Pe lângă cifre, cum vă dați seama dacă oamenii din spatele unei afaceri sunt potriviți pentru o investiție?
Investim în oameni înainte de a investi în cifre. Avem discuții profunde cu antreprenorii, îi observăm în timp, analizăm cum iau decizii și cum își tratează echipa. Verificăm totul: de la structura financiară la cultura internă. Ne uităm și la cât de deschiși sunt la feedback și schimbare – un partener care nu poate lucra în echipă nu va beneficia nici de ajutorul nostru. Într-un fel, ne alegem reciproc.
BoldMind are un fond de investiții de 60 de milioane de euro. Cum arată, concret, o investiție de 5 milioane de euro, de exemplu, într-o companie din România și cum sprijiniți o companie în care ați investit?
O investiție de 5 milioane de euro înseamnă, de regulă, o combinație între capital pentru dezvoltare și know-how strategic. O parte din bani poate merge către extinderea operațiunilor (deschiderea unor noi locații, investiții în tehnologie și echipamente). Altă parte poate fi folosită pentru dezvoltarea echipei de vânzări, pentru marketing și comunicare, sau optimizarea proceselor. Nu în ultimul rând, capitalul investit poate fi folosit pentru achiziția și integrarea unor companii concurente sau care sunt active în segmente de piață complementare.
În paralel, venim cu o echipă care lucrează cot la cot cu fondatorii pentru a construi și implementa planuri clare de creștere și a evita greșelile scumpe. Dar, desigur, depinde de specificul fiecărei afaceri și de nevoile ei.
Sprijinul nostru începe cu înțelegerea profundă a businessului: ce funcționează, ce nu, ce potențial are. Apoi, ajutăm la construirea unui plan realist de creștere, aducem oameni potriviți în board sau în echipa de management, conectăm fondatorii cu alți antreprenori sau parteneri care au trecut prin experiențe similare. Avem specialiști în strategie, în transformare digitală, în procese financiare – și îi implicăm acolo unde e nevoie. Gândim alături de fondatori și luăm decizii împreună.
Contextul economic actual este plin de incertitudini (inflație, război, instabilitate etc). Cum afectează acest context deciziile privind investițiile?
Suntem mai prudenți, dar nu blocăm motoarele și ne păstrăm optimismul. În vremuri instabile, ne uităm și mai atent la oameni, la viziunea pe termen lung și la capacitatea unei afaceri de a se adapta. Nu luăm deciziile singuri, avem un board consultativ format din antreprenori și experți care ne ajută să vedem imaginea completă.
Ca echipă, investim constant în învățare: urmărim trenduri globale, avem acces la analize de piață relevante și ținem legătura cu rețele internaționale de investitori. Astfel, ne asigurăm că oferim sprijinul potrivit, la momentul potrivit.
Ești în lumea investițiilor din 2004. Care a fost cea mai dificilă investiție și care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o din acea experiență?
Fiecare investiție vine cu provocările ei. Una dintre cele mai dificile a fost într-o companie cu potențial mare, dar cu o echipă fondatoare care nu era pregătită să facă pasul către un business scalabil. Lecția? Chiar dacă cifrele arată bine, fără aliniere de viziune și fără o ambiție susținută prin fapte și nu doar prin vorbe, lucrurile nu pot evolua.
De atunci, punem mult mai mult accent pe alinierea dintre noi și antreprenori cu privire la obiectivele de creștere al businessului și pe capacitatea lor de a colabora, de a învăța și de a construi relații sănătoase și solide cu partenerii lor de afaceri, fie ei colegi din echipă, furnizori, clienți, finanțatori sau concurenți din același domeniu de activitate.
În ce constau barierele birocratice și lipsa de predictibilitate în România și cum împiedică acestea diversificarea și apariția fondurilor mari de investiții capabile să facă tranzacții cu jucători de amploare?
În primul rând, lipsa de claritate și stabilitate legislativă descurajează investitorii internaționali. Apoi, legendara birocrație românească care încetinește procesele și mărește artificial costul de a face afaceri aici. Dacă vrem o piață de investiții mai activă, trebuie să simplificăm regulile, să digitalizăm și să profesionalizăm corpul funcționarilor publici, recompensând rezultatul și nu doar prezența la birou.
Dimensiunea și caracteristicile fondurilor active într-o anumită piață sunt determinate de capacitatea pieței respective de a oferi oportunități de business pentru acestea. De exemplu, în România nu sunt active fonduri mari de investiții (cele cu capital de peste 1 miliarde de euro) pentru că piața nu oferă suficiente oportunități de investiții mari, spre deosebire de Polonia de exemplu.
Mai mult decât atât, în piața locală abia a apărut prima generație de fonduri de private equity de dimensiuni mici (între 50 si 150 milioane euro) care au echipe de specialiști români și care investesc preponderent în România. Însă, paradoxal, spre deosebire de toate țările din jur, precum Bulgaria, Croația, Ungaria, Cehia și din nou Polonia, unde fondurile locale sunt finanțate preponderent (peste 50% din capitalul atras) de către finanțatori instituționali locali (fonduri de pensii private, companiile de asigurări etc), în România niciunul dintre aceste fonduri nu a primit astfel de finanțări. Acest lucru spune mult despre stadiul în care se află România în ceea ce privește susținerea fondurilor de investiții cu componenta locală.
Cum sunt antreprenorii tineri și ce anume îi face diferiți?
Sunt mai conectați la lumea globală, mai atenți la impactul social și mai confortabili cu tehnologia. Mulți înțeleg de la început importanța brandului personal, a culturii organizaționale și a scalabilității.
Spre deosebire de generațiile anterioare, care uneori construiau instinctiv, acum vedem tot mai mulți tineri care lucrează strategic, cer feedback și caută parteneriate. Au un mindset de „lifelong learning”, dar sunt și mai conștienți că nu pot crește singuri.
Cum crezi că vor arăta companiile românești peste 5-10 ani, având în vedere cum evoluează lucrurile acum?
Dacă menținem ritmul actual și încurajăm colaborarea între fonduri, stat și antreprenori, vom avea tot mai multe companii românești care joacă regional. Cred că vom vedea business-uri mai internaționale, mai digitale și mai transparente. E un moment bun pentru antreprenorii români să iasă din zona de confort și să construiască nu doar afaceri profitabile, ci și relevante pentru Europa.
Avem potențialul, avem oamenii, dar mai trebuie să învățăm să lucrăm mai mult împreună, să fim mai ambițioși și încrezători în forțele noastre, și în același timp să fim mai dispuși la efort și investiții pe termen lung.
Antreprenorii care și-au crescut singuri afacerea se tem cel mai mult că vor pierde controlul dacă fac un parteneriat cu un fond de investiții. Cum îi ajutați să depășească această frică?
Este o teamă normală și sănătoasă. Însă un parteneriat cu un fond nu înseamnă că cineva vine să-ți ia compania. Din contră, rolul nostru este să aducem alături de antreprenor resurse, idei și un mod de lucru care să ajute afacerea să crească sustenabil. Luăm deciziile împreună, pe baza unor obiective clare. Respectăm cultura organizațională existentă, dar o ajutăm să evolueze.
Iar dacă este o afacere de familie, ne adaptăm modelul de colaborare astfel încât să păstrăm valorile care au făcut-o să reușească până acum.
Ce îi lipsește astăzi mediului de afaceri românesc pentru a ajuta mai multe companii de aici să devină jucători importanți la nivel regional?
În primul rând, ne lipsește curajul de a gândi internațional de la început. Apoi, avem nevoie de mai multă colaborare între antreprenori, investitori și stat. Accesul la capital este important, dar la fel de importantă este și infrastructura de sprijin: mentori, know-how, piețe de test.
Dacă învățăm să creștem împreună, nu doar fiecare pe cont propriu, România poate genera companii puternice, scalabile și competitive în Europa.
Piața românească de fonduri de investiții este în urma altor țări din regiune. Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, acest decalaj pentru șansa companiilor românești de a se dezvolta?
Înseamnă că multe companii bune nu au acces la capitalul de care au nevoie pentru a se dezvolta rapid. Înseamnă și că antreprenorii români sunt nevoiți, uneori, să-și vândă afacerile devreme sau să accepte termeni mai puțin favorabili. Lipsa unei piețe de fonduri mature limitează opțiunile.
Dezvoltarea fondurilor locale și atragerea unor jucători internaționali poate duce la mai multă competiție, mai multe oportunități și, în final, la o economie românească mai dinamică și mai bine conectată la restul Europei.
Dacă ai putea schimba legile pentru investițiile făcute de marii jucători privați, care ar fi cele mai importante 3 măsuri pe care le-ai introduce?
În primul rând, este nevoie de o transparență în modul în care sunt alocate ajutoarele de stat pentru proiectele de investiții private și de acces egal. Sunt multe situații în care unele companii private au avut acces disproporționat la fonduri europene și ajutoare de stat, în timp ce altele nu au putut accesa deloc sau prea puțin. Și nu rareori, companiile care au primit multă susținere financiară prin ajutoare de stat și fonduri europene au distorsionat piața și în final au performat foarte prost (unele ajungând chiar și în insolvență sau faliment după ce s-au investit zeci de milioane de euro în ele).
Apoi, ar fi nevoie de un sprijin real pentru companiile care au ambiții internaționale și își dezvoltă capabilități și competențe care să le facă competitive internațional. De exemplu, de acces la programe specifice de finanțare pentru internaționalizare (susținerea cheltuielilor de marketing și vânzări pe piețe străine, susținerea cheltuielilor ocazionate de dezvoltarea de investiții în străinătate etc).
Și nu în ultimul rând, aș încuraja proiectele în parteneriat public-privat. Intrarea operatorilor privați în proiectele de investiții publice aduce multe beneficii statului (de la eficiență crescută și costuri mai mici de execuție, la know-how în managementul operațional și întreținerea mai bună a proiectelor respective post-investiție).
Ce îi lipsește României pentru a fi competitivă în atragerea fondurilor de investiții?
Aici trebuie făcută o distincție între prezența fondurilor într-o anumită țară (care depinde de existența a suficiente oportunități de investiții și de susținerea finanțării fondurilor prin finanțatori instituționali locali) și respectiv domicilierea (înregistrarea juridică și fiscală) a fondurilor de investiții și a companiilor de management de fonduri (care depinde de cadrul legislativ și fiscal specific acestora).
Dacă vorbim de prezența fondurilor în România acest lucru poate fi făcut rapid prin alinierea unor prevederi legislative la practica existentă în toate țările din jur care și-a demonstrat deja eficacitatea, precum și prin încurajarea de către mediul politic și decidenții din sistemul de reglementare și supraveghere al pieței de capital cu privire la începerea și susținerea finanțării fondurilor de către finanțatorii instituționali locali, subiectul domicilierii fondurilor și al companiilor de management de fond într-o anumită țară este mult mai complex.
Pentru ca o țară să fie competitivă în atragerea domicilierii fondurilor de investiții și a companiilor de management al fondurilor, trebuie să aibă un sistem legislativ și fiscal extrem de sofisticat care să protejeze atât fondurile cât și investitorii în fonduri, care să permită crearea de structuri juridice extrem de complexe și în care să existe un ecosistem de companii de administrare de fonduri, companii de audit de fonduri, companii de avocatură specializate în fonduri de investiții și în implicațiile pe care le au fluxurile de capital care vin din diverse jurisdicții internaționale, de la diverși investitori instituționali sau privați și care pleacă apoi spre alte jurisdicții internaționale unde urmează a fi investiți.
În Uniunea Europeană, există doar două țări care au sisteme competitive pentru domicilierea fondurilor de investiții (Olanda și Luxemburg), și de aceea peste 90% din toate fondurile de investiții active în Uniunea Europeană sunt domiciliate în aceste două țări.
Care este cel mai pozitiv lucru din România azi?
O nouă generație de antreprenori care gândesc global, învață repede și construiesc afaceri cu sens. Avem o energie antreprenorială autentică și un potențial enorm, trebuie doar să-l susținem cu structuri inteligente, parteneriate sănătoase și un pic mai multă încredere unii în alții.
Sursă fotografii: agenția de comunicare Creative City.
