Puțini români se află într-o poziție de influență globală în lumea artei contemporane. Roxana Marcoci, o româncă stabilită în Statele Unite, conduce Departamentul de Fotografie al Museum of Modern Art (MoMA) din New York, instituție care deține peste 35.000 de lucrări fotografice și setează direcții la nivel mondial. Dincolo de asta, e membră în mai multe jurii internaţionale, scrie pentru publicaţii academice, predă la Universitatea Yale şi face cercetare.
Funcţia oficială a Roxanei Marcoci e Acting Chief Curator and The David Dechman Senior Curator of Photography, Robert B. Menschel Department of Photography, The Museum of Modern Art. Altfel spus, supervizează totul, de la achiziţii la expoziţii, publicaţii şi programe publice. De asemenea, colaborează cu alte departamente curatoriale pentru a contura naraţiunea mai amplă a muzeului.
Pentru aceasta, meseria de curator nu înseamnă un traseu liniar sau o rutină clară. „Atunci când eşti curator, nu poţi vorbi de zile «normale». E un job alcătuit dintr-o constelaţie bogată de responsabilităţi“, spune Roxana într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
Viziunea sa asupra fotografiei este la fel de dinamică: o definește drept un „shapeshifter” – o formă fluidă care se poate reinventa continuu. „Fotografia poate fi instrument ştiinţific, document personal, instrument de rezistenţă, bun comercial“, explică Marcoci. Această perspectivă deschide drumuri nu doar în expozițiile MoMA, ci și în felul în care publicul larg se raportează la imagine.
Sensibilitatea artistică i-a fost cultivată la Teatrul Giuleşti, acolo unde mama ei era actriţă. În SUA, a studiat istoria artei, teatru şi critică de film şi sociologie, discipline care i-au permis să împletească politica şi estetica într-o practică curatorială ancorată în gândirea critică. „Când am plecat din România, după ce am absolvit liceul, eram conştientă că e posibil să nu mă mai întorc. La Paris, am fost refugiat politic. La New York, am fost prima generaţie de imigranţi care aveam un scop.“
În prezent, Roxana se concentrează pe proiectul Lines of Belonging, cea de-a 40-a aniversare a celebrei serii New Photography de la MoMA. Din 1985, această serie a prezentat inovaţii în arta contemporană, aducând în prim-plan munca a peste 150 de artişti de la nivel mondial. Împreună cu colegii Lucy Gallun, Oluremi C. Onabanjo şi Caitlin Ryan, Marcoci a realizat acum o constelaţie de 13 artiști și grupuri care lucrează în patru orașe – Johannesburg, Kathmandu, Mexico City și New Orleans – orașe care s-au desprins ca centre artistice mai pregnante decât țările lor de origine.
Conectată la scena artistică din România, Marcoci a achiziționat recent pentru MoMA lucrări ale artiștilor Iosif și Aurora Király. „Aceste alegeri reflectă nu doar o afinitate personală, ci şi o încredere în rezonanţa globală a artei româneşti”, afirmă curatoarea, subliniind astfel potențialul creativității locale de a dialoga la cel mai înalt nivel internațional.
Roxana privește viitorul artei în era digitală cu luciditate. „AI nu e doar un instrument, e o nouă conştiinţă… Cred că aici se află viitorul: în utilizarea inteligenţei artificiale nu pentru a reproduce realitatea, ci pentru a o reimagina, etic şi poetic.“ Este o poziție care nu respinge tehnologia, dar cere responsabilitate și o doză de umanitate în folosirea ei.
Cât despre rețelele de socializare, Roxana le consideră utile, dar nu esențiale: „Social media funcţionează ca o busolă într-un teren schimbător”, spune ea, dar atrage atenția că adevărata muncă de curator se petrece altundeva: în vizitele în studiourile artiștilor, în studiul arhivelor, la mesele de lucru colective. „Acolo se naște sensul, nu în scroll-ul zilnic.”
Prin munca sa, Roxana Marcoci reușește să îmbine rigorile academice cu sensibilitatea artistică, să aducă în prim-plan creatori din toată lumea, inclusiv din România, și să ridice întrebări esențiale despre ce înseamnă arta în secolul XXI.
Sursă fotografie: SayWho
