Sergiu Pașca s-a născut în 1982 la Aiud, județul Alba și a absolvit Medicina la Cluj-Napoca. În 2009 a plecat în Statele Unite cu o bursă de cercetare, iar câțiva ani mai târziu, la doar 31 de ani, avea deja propriul laborator la Universitatea Stanford, una dintre cele mai prestigioase instituții din lume. Astăzi, la 43 de ani, este considerat unul dintre pionierii mondiali ai neuroștiinței moderne.
Totul a pornit de la o întâlnire din perioada studenției. Sergiu povestește că primul pacient cu autism pe care l-a văzut i-a schimbat complet traiectoria. „Tulburarea era nu doar devastatoare, ci și profund misterioasă. Din acel moment, misiunea mea a devenit să înțeleg biologia creierului uman și de ce apar aceste boli”, spune el.
Cum se reconstruiește un creier
Problema era simplă și complicată în același timp: cum studiezi creierul uman, cel mai complex organ, dacă nu poți ajunge la el cât timp este viu? Soluția a apărut odată cu descoperirea că celulele pielii pot fi reprogramate în celule stem. Din ele, Pașca și echipa sa creează în laborator organoizi – structuri tridimensionale care imită dezvoltarea și funcționarea unor regiuni ale creierului uman. Pașca a dus ideea mai departe și a combinat diferite tipuri de organoizi pentru a forma assembloide – modele mai mari și mai complexe, capabile să reproducă circuite neuronale întregi.
Echipa sa a reușit să conecteze regiuni cerebrale umane cultivate în laborator la fibre musculare umane. Atunci când circuitele funcționează corect, aceste fibre se contractă, oferind pentru prima dată posibilitatea de a observa în timp real cum iau naștere și cum funcționează conexiunile neuronale.
De la laborator la primul studiu clinic
După aproape 15 ani de muncă, rezultatele nu mai sunt doar teorie. Sergiu Pașca pregătește acum primul studiu clinic din lume pentru o boală psihiatrică bazat exclusiv pe modele de creier cultivate în laborator – sindromul Timothy, o formă rară de autism. Această cercetare ar putea fi un punct de cotitură nu doar pentru autism, ci și pentru înțelegerea altor tulburări psihice.
Recunoaștere mondială
Munca lui a atras admirația comunității științifice internaționale. A fost desemnat Cercetătorul anului 2021 de Societatea Internațională de Cercetare în Schizofrenie, a primit Premiul Vilcek în 2018, iar în 2024 a fost distins cu două dintre cele mai prestigioase premii mondiale în neuroștiință: Schaller Award și ISSCR Momentum Award. The New York Times l-a numit „vizionar în medicină și știință”. În 2023 a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Învățând lumea să facă știință
Metodele dezvoltate de laboratorul său sunt folosite azi în peste 350 de centre de cercetare din lume. În fiecare an, la Stanford, echipa lui Sergiu Pașca organizează un curs intensiv în care oameni de știință din toată lumea învață aceste tehnici și le duc mai departe în propriile laboratoare.
„Cred că următoarele decenii vor fi ale biologiei și medicinei. Creierul uman rămâne ultima frontieră și abia acum începem să îl descifrăm”, spune cercetătorul.
Povestea lui Sergiu Pașca e una dintre acele rare combinații între destin personal, muncă titanică și impact global. Un copil crescut în Aiud, cu un vis și o bursă, ajunge să scrie istorie la Stanford și să deschidă drumuri pentru milioane de pacienți din întreaga lume.
Sursa fotografiei de copertă: Stanford University
