O fetiță de 10 ani din Brașov intră pentru prima dată într-un muzeu interactiv de științe în cadrul unei excursii la Zürich. Nu înțelege tot ce o înconjoară, dar e fascinată de bucuria de a învăța cu mâinile, nu doar din manualele școlare. La plecare, își face o promisiune: „când o să fiu mare, o să fac un loc ca acesta acasă, la Brașov”. 13 ani mai târziu, promisiunea ei se concretizează prin YOBO Experience – Muzeul de Științe din Brașov, cel mai mare muzeu interactiv de științe din România, construit de Ioana Borșan la doar 23 de ani, cu fonduri europene, sprijin de la familie și multă încăpățânare sănătoasă.
Azi, la 27 de ani, Ioana Borșan conduce un business educațional care inspiră o nouă generație să descopere știința prin joacă și experiment și care se susține singur, într-un domeniu în care cele mai multe instituții trăiesc din subvenții. Muzeul are 800 de metri pătrați, peste 30.000 de vizitatori pe an, o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de lei și o marjă de profit de 23%, pe care o investește constant în experiențe noi pentru copii și adolescenți.
Abonează-te la newsletterul PozitiVești
Primele cărămizi puse la fundația unui muzeu de științe „de la zero”
Ioana a început demersurile pentru muzeu încă din facultate, când YOBO exista doar sub formă de idee și dosar de finanțare. N-a stat pe gânduri: a aplicat pentru fonduri europene, și-a convins familia să intre în horă și a acceptat faptul că multe dintre răspunsuri vor veni pe parcurs. Muzeul și-a deschis porțile cu o lună înainte de pandemie, un moment pe care, în teorie, puțini oameni l-ar fi ales.
„Am început proiectul din pasiune, dintr-un foc pe care îl simțeam în piept și până nu lucram nu se potolea. Au fost multe dificultăți, cu atât mai mult cu cât este o activitate de nișă și nu am avut de unde să îmi culeg informații în țară despre organizarea unui astfel de business.”
În spatele zâmbetelor de la inaugurare s-au aflat luni întregi de birocrație, cursuri, planificare, discuții cu furnizori și un proces complicat de producție a exponatelor. Au lucrat până seara târziu, au revizuit schițe, au calculat bugete.
„O parte din exponate chiar au fost făcute de mine împreună cu fratele meu, sora mea și un prieten. Fiind un business început cu Fonduri Europene, am fost nevoiți să respectăm cu strictețe anumiți termeni, tocmai de aceea, la momentul inaugurării câteva exponate nu erau complet finisate”, spune Ioana.
Dincolo de emoții, comisia de evaluare a fost impresionată de modul în care au reușit să-l pună pe picioare și nu s-au axat pe ceea ce a lipsit. „Dacă ar fi să o iau de la zero, nu aș schimba nimic, deoarece rezultatele actuale sunt suma experiențelor avute, fără de care nu am fi reușit să ne dezvoltăm atât de mult”.
„Cea mai grea decizie a fost să continui când nu mai aveam certitudini”
Au existat luni în care cifrele nu arătau așa cum și-ar fi dorit, momente în care ar fi fost mai simplu să pună punct unui proiect complicat și să aleagă o cărare deja bătătorită. Dar, dincolo de presiunea rezultatelor, a ales să rămână fidelă sensului care a stat la baza proiectului și să privească fiecare perioadă dificilă ca pe o etapă de construcție.
„Cea mai dificilă decizie a fost să continui atunci când nu mai aveam certitudini, ci doar convingerea că proiectul contează. Am început fix cu o lună înainte de pandemie și ce a urmat după lockdown a fost destul de provocator, dar m-au ajutat sensul clar al muncii mele, al misiunii și entuziasmul real văzut în oameni după ce vizitau muzeul. Am mers mai departe bazându-mă pe consecvență, nu pe motivație de moment. Uneori, a continua este cea mai curajoasă formă de decizie.”
De aici vine și felul în care Ioana își definește mentalitatea de antreprenor: „Pentru mine, mentalitatea de antreprenor se reflectă în decizii luate cu gândul la termen lung, în construirea unei echipe bazate pe încredere și valori comune. Înseamnă să privești obstacolele ca pe feedback, să găsești rapid soluții viabile, să înveți și să mergi mai departe.”
Cum arată în cifre un business educațional sustenabil
YOBO Experience se susține din venituri realizate din vânzarea biletelor, atelierelor și a evenimentelor educaționale. Asta obligă echipa să se uite foarte atent la „pulsul” financiar al proiectului.
„Cifrele cresc de la an la an. Având în vedere că ne întreținem 100% independent din încasările pe care le avem, suntem atenți la cifra de afaceri, la raportul dintre venituri și cheltuieli și la rata de profitabilitate pentru a putea reinvesti constant profitul în experiența oferită vizitatorilor”, adaugă Ioana.
YOBO Experience are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 800.000 de lei și o marjă de profit de 23%, bani care nu sunt scoși din companie, ci investiți în exponate, tehnologie, training pentru ghizi și programe noi pentru copii. Dincolo de venituri, YOBO are și un „buget de generozitate”: în fiecare lună, muzeul oferă intrări gratuite pentru grupuri de copii din medii defavorizate și pentru persoane cu dizabilități, aduse în mare parte prin asociații din Brașov și din alte orașe. „Ceea ce îmi dă energie este tocmai gândul că aduc un alt tip de educație în România. Împlinirea cea mai mare este datorată bucuriei și entuziasmului vizitatorilor noștri.”
Ce experimentează copiii la YOBO Experience
Dacă ai trece pragul muzeului într-o zi obișnuită, ai vedea o combinație de râsete, întrebări și deschidere spre experiment. Fiecare copil e invitat să apese, să rotească, să testeze, să exploreze din nou și din nou, până când întrebările care încolțesc în mintea lui își găsesc răspunsurile.
„În 90 de minute la YOBO Experience, copiii își dezvoltă atenția, curiozitatea și gândirea prin experiențe reale, interactive. Învață prin joacă și descoperire, folosindu-și mâinile, mintea și emoțiile, nu doar ecranul. Pleacă acasă cu răspunsuri la întrebările avute, amintiri și dorința de a explora mai departe”, explică Ioana.
Întrebată ce nu ar trebui să rateze un vizitator aflat pentru prima dată la YOBO, Ioana face un top informal al experimentelor preferate de public:
- zborul VR cu parapanta, care le dă copiilor senzația de înălțime și îi ajută să înțeleagă altfel forțele din jurul lor;
- Efectul Bernoulli, prin care testează portanța avioanelor și văd cu ochii lor cum un flux de aer poate susține un obiect;
- Tabla lui Chladni, un experiment spectaculos vizual prin care pot vedea cum frecvențele „desenează” modele și ce legătură are asta cu organismele vii.
La toate acestea se adaugă „Yobo, mascota noastră în devenire. Este fetița noastră axolot, care își poate recrește părți din corp și organe vitale în cazul unui incident. Numele l-am ales deoarece YOBO este un tip de standard japonez ce în educație presupune protecție și echilibru, de aici ne-am și redenumit de curând YOBO Experience”, completează Ioana.
Unde îi pierde școala tradițională pe copii când vine vorba de știință
Pentru mulți copii, știința înseamnă formule complicate, manuale groase și teste. La YOBO, fizica și biologia se aud, se simt, se văd.
„Fiecare domeniu este într-o continuă dezvoltare, însă dacă ar fi să comparăm sistemul educațional de acum 20 sau 50 de ani cu cel de acum, nu s-au schimbat prea multe. Simt totuși că școala tradițională este într-o căutare de dezvoltare, însă căutarea este ambiguă deoarece este greu să descopere de unde să înceapă și încotro să se îndrepte”, ne împărtășește Ioana.
Recomandarea ei pentru profesori este foarte concretă: „să predea materiile într-un limbaj ușor de asimilat de către elevi și să facă mici experimente (dar de impact) cu resurse accesibile, prin implicarea elevilor, astfel încât copiii să își sedimenteze informațiile predate în cadrul orelor”.
„Învățarea prin experiment îi ajută pe copii să înțeleagă știința cu tot corpul și cu emoțiile, nu doar intelectual. Când ating, construiesc, intră în VR sau observă axolotul, informația se leagă de bucurie, curiozitate și încredere în propriile capacități. Entuziasmul trăit acum în muzeu creează amintiri puternice care, peste 10–15 ani, pot deveni criterii reale de alegere a unei cariere: «mi-a plăcut», «am reușit», «vreau să înțeleg mai mult».”
Oamenii din spatele exponatelor
Din exterior, ai putea crede că un muzeu de știință are nevoie mai ales de experți tehnici. Ioana a construit însă echipa pornind de la alt criteriu. „Cea mai importantă competență este cea socială. Fiecare coleg trebuie să fie comunicativ, să îi placă interacțiunile cu copiii, să aibă răbdare și să vorbească cel puțin o limbă străină”. Momentan, echipa YOBO e formată din 6 oameni, iar marketingul, departamentul economic și cel de HR sunt externalizate.
Sunt zile în care ghizii răspund de zeci de ori la aceeași întrebare – „de ce levitează bila asta?”, „de ce se aude așa?”, „mai putem încerca o dată?”. Când nimeni nu le spune copiilor că pun „prea multe întrebări”, se clădește încrederea lor că au voie să fie curioși, că merită să caute explicații și că întrebările lor contează.
Cum ar putea arăta viitorul unei rețele de muzee de științe în România
YOBO Experience este, pentru Ioana, o bază solidă de dezvoltare: vorbește tot mai des despre extindere și franciză. Își imaginează o hartă în care fiecare oraș are propriul spațiu muzeal interactiv, adaptat comunității.
„Îmi imaginez o rețea de muzee de științe conectate prin aceeași viziune educațională, dar adaptate fiecărui oraș și comunității sale. Nu ar fi copii identice, ci spații vii, care cresc din nevoile locale și pornind de la oamenii care ne vizitează. Comunitățile locale ar avea un rol esențial în cocreare de programe adecvate comunității și programe de voluntariat. Doar așa o rețea poate fi vie, relevantă și cu adevărat națională.”
Privind România cu ochii unui tânăr antreprenor, Ioana nu neagă dificultățile, dar alege să-și pună atenția în altă parte:
„Când mă uit la România prin ochii unui tânăr antreprenor, văd în primul rând spațiu de oportunitate, chiar dacă limitările sunt reale. Tocmai lipsurile din educație și infrastructură creează loc pentru inițiative relevante, iar impactul se vede mai repede decât în piețele mature. Tinerii au nevoie de o mentalitate orientată spre învățare continuă, asumare și colaborare, nu de perfecțiune sau validare externă.
Să construiești un muzeu de știință și un business educațional în România de azi este provocator: birocrația, finanțarea și lipsa de predictibilitate sunt, probabil, cele mai mari dificultăți. În același timp, un avantaj real este deschiderea oamenilor către experiențe noi și faptul că poți construi relații autentice cu comunitatea. România îți cere mai mult efort, dar îți oferă și șansa de a construi ceva cu sens, de la zero, într-un mod foarte personal.”
Ce i-ar spune unui tânăr care vrea să pornească un proiect educațional
Ioana nu idealizează începuturile, dar le vede ca un teren de învățare accelerată. „Lipsa de experiență și de resurse nu este un semn că nu trebuie să înceapă, ci că va învăța mai repede. Cele mai importante lucruri la început sunt claritatea intenției, dorința de a testa și curajul de a face primul pas. Resursele și experiența apar pe parcurs, dar doar dacă începi.”
Din experiența YOBO, primele trei întrebări la care ar trebui să răspundă cineva înainte să pornească un proiect educațional sunt:
- Pentru cine este acest proiect și ce nevoie reală din comunitate adresează?
- Ce fel de experiență vrei să trăiască oamenii, nu doar ce informație vrei să le transmiți?
- Cum arată un plan de sustenabilitate pe termen lung, dincolo de entuziasmul inițial?
„Când aceste lucruri sunt limpezi, deciziile legate de spațiu, echipă și conținut devin mult mai ușoare”, spune Ioana.
***
YOBO Experience poate fi vizitat în Brașov, pe Strada Zizinului 110, într-un spațiu în care copiii nu doar „văd” știința, ci o experimentează cu mâinile lor.
2 răspunsuri