Sâmbătă seară, la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, regizorul român Cristian Mungiu a intrat pentru a doua oară în istoria cinematografiei mondiale. Juriul prezidat de regizorul sud-coreean Park Chan-wook i-a decernat trofeul Palme d’Or pentru lungmetrajul „Fjord”, după 19 ani de la „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Prin această victorie, Cristian Mungiu se alătură unui cerc select de regizori care au câștigat de două ori cel mai prestigios premiu din lumea filmului, alături de Francis Ford Coppola, Emir Kusturica, Michael Haneke și Ken Loach.
Despre „Fjord”: o poveste despre polarizare și empatie
„Fjord” este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu și reunește actori care vorbesc engleză, norvegiană, suedeză și română. Pelicula a fost filmată în 36 de zile în Øye, o mică localitate din vestul Norvegiei, la sud de Alesund.
Filmul spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian, interpretat de Sebastian Stan și Renate Reinsve, care se mută împreună cu cei cinci copii ai lor într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian. La început, familia pare să se integreze fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța față de minorități. Totul se schimbă brusc când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene pun la îndoială educația strictă a familiei, care exclude YouTube și smartphone-urile, și le critică credința religioasă, declanșând o procedură de plasament care îi vizează pe toți copiii, inclusiv pe nou-născutul încă alăptat.
Tensiunea nu este tratată simplist. Chiar și criticul Peter Bradshaw, care critică filmul în The Guardian, admite că „Există, fără îndoială, ceva ingenios în modul în care Mungiu invită publicul să simpatizeze cu copiii și să se alăture împotriva acestui patriarh rece ca gheața, și apoi aproape să se alăture patriarhului împotriva ofițerilor aroganți ai unui sistem care le este potrivnic.”
„Fjord este un film despre dificultatea de a înțelege pe cineva care gândește altfel, o poveste despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, despre lucrurile care îi despart pe oameni și cele care încă îi mai țin împreună”, descrie echipa filmului.
Siteul italian Close-up, care l-a anticipat pe Mungiu drept câștigător, a scris: „Filmul lui Mungiu ne pune în fața ochilor contradicțiile inerente culturii europene, deși deschisă, tolerantă și civilizată; în ce măsură integrarea minorităților este posibilă și, mai ales, dorită, și, nu în ultimul rând, în ce măsură instituțiile chemate să apere libertatea de gândire și statul de drept sunt cu adevărat capabile să o facă?”.
Ideea a venit, povestește regizorul, dintr-un fapt real: „Am citit acum cu mai mulți ani în urmă știrile despre ce se întâmplă acolo și așa mi-a venit ideea.”
Al doilea Palme d’Or, la 19 ani distanță
Primul mare triumf al lui Cristian Mungiu la Cannes a venit în 2007, când „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, o descriere dureroasă a nașterilor „obligatorii” din comunismul românesc, a devenit primul și, până astăzi, singurul lungmetraj românesc recompensat cu Palme d’Or. La aproape două decenii distanță, regizorul revine în centrul atenției internaționale cu o poveste petrecută la celălalt capăt al Europei.
„Fjord” nu a așteptat ceremonia oficială pentru a fi recunoscut. Înainte de gala de închidere, filmul acumulase deja patru distincții importante: Premiul François Chalais, Prix de la Citoyenneté, Premiul Juriului Ecumenic și Premiul FIPRESCI, semn că producția era considerată una dintre marile favorite ale ediției din 2026.
Ce a spus Cristian Mungiu pe scenă
Emoționat, regizorul a livrat unul dintre cele mai memorabile discursuri ale serii:
„Savurez clipa de față. Lăsați-mi asta. Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea. Acest premiu mă face fericit, dar va trebui să așteptăm douăzeci de ani pentru a ști care au fost cele mai bune filme. Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noștri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea și fracturarea societății. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, un pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des.”
Anterior, vorbind despre colaborarea cu echipa filmului, Mungiu declarase: „Fjord este, în mai mare măsură decât oricând în cariera mea, rezultatul unui efort colectiv, al unei coproducții extinse și a unei distribuții internaționale care au acționat împreună în cel mai solidar mod cu putință. A fost o bucurie să lucrez cu un grup de actori formidabili, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve, și le mulțumesc tuturor pentru efortul de a mă fi urmat, cu atâta generozitate, în felul meu de a face filme.”
România, pe covorul roșu și în discursurile oficiale
Prezența echipei pe covorul roșu a atras imediat atenția presei internaționale. Mungiu a sosit la ceremonia de închidere, prezentată de actriţa franceză Eye Haïdara și cu premii înmânate de Geena Davis, Xavier Dolan, Pierfrancesco Favino, Gael García Bernal, Nadine Labaki și Zoe Saldaña, alături de Sebastian Stan și Renate Reinsve, doi dintre cei mai comentați artiști ai acestei ediții.
Reacțiile din România nu au întârziat. Premierul Ilie Bolojan a transmis: „Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obținut la Festivalul de Film de la Cannes. Este o reușită care vorbește despre talent, muncă și despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spații internaționale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel și îi mulțumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.”
Președintele Nicușor Dan a declarat pe pagina sa de Facebook: „Felicitări Cristian Mungiu pentru al doilea Palme d’Or la Cannes, o performanță extraordinară. Felicitări întregii echipe a filmului, cu mulți români, și lui Sebastian Stan în rol principal. Am apreciat la filmele precedente ale lui Cristian Mungiu că pun întrebări, că merg pe linia fină dintre două sau mai multe seturi de valori aflate în conflict. Acesta este, pentru mine, sensul artei: cunoașterea umanului din cât mai multe perspective.”
Președintele a ținut să recunoască și întregul nou val al cinematografiei românești, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu și ceilalți, care „au avut curajul să se exprime altfel decât se exprima cinematografia până la ei, să se raporteze direct și să surprindă întrebările unei societăți în transformare, atingând astfel adesea universalitatea.” Și a adăugat un apel direct: „Filmul românesc contemporan este o carte de vizită excelentă pentru România, iar administrația trebuie să facă mult mai mult pentru a-l folosi în beneficiul României și al cinematografiei românești.”
Sursă imagine cover: Libertatea
