Ai auzit de celebrul experiment cu dulceață, realizat într-un magazin din America? În anul 2000, psihologii Sheena Iyengar și Mark Lepper de la Universitatea Stanford au instalat o masă de degustare într-un magazin: într-o zi au pus 24 de sortimente de dulceață, în alta doar 6. Masa cu 24 de opțiuni a atras mai mulți oameni la degustat, dar la final doar 3% au cumpărat ceva. Cu doar 6 opțiuni, vânzările au crescut de zece ori.
Experimentul a devenit atât de cunoscut încât a inspirat și o carte — „The Paradox of Choice: Why more is less”, a psihologului Barry Schwartz, publicată în 2004. De acolo vine și numele fenomenului: paradoxul alegerii. Când avem în față prea multe opțiuni sau detalii complexe, creierul obosește și ia decizia cea mai ușoară posibilă, nu neapărat cea mai bună. Alegem varianta implicită, cea mai ieftină, sau bifăm ceva la întâmplare, doar ca să scăpăm de efortul de a alege corect.
Prietenii noștri de la Allianz Țiriac, cei care ne sprijină să vă aducem săptămânal cele mai bune vești din România Performantă, au observat câteva greșeli pe care le fac oamenii din cauza acestui paradox al alegerii, atunci când vine vorba despre protecția vieții sau a bunurilor. Asigurările oferă mai multe opțiuni, iar termenii și condițiile pot să ne copleșească. Astfel, creierul nostru aplică paradoxul alegerii și face trei greșeli clasice:
UNU: Alegem „cea mai ieftină poliță”, în loc să analizăm atent care sunt riscurile care ne pot afecta cel mai mult viața și bugetul.
DOI: Alegem o sumă asigurată prea mică, doar ca să plătim puțin lunar, chiar dacă acea sumă nu ne-ar ajunge în caz de nevoie.
TREI: Selectăm polița, dar nu verificăm de dinainte cât de simplu sau complicat este procesul de despăgubire, când chiar avem o problemă.
Practic, într-o astfel de situație paradoxul alegerii ne face să alegem varianta simplă, să scăpăm de efortul mental, nu să ne protejăm pe bune. Tocmai de aceea, la Allianz-Țiriac poți discuta direct cu un consultant care să-ți simplifice opțiunile.
