Andi Daiszler este omul din spatele unuia dintre cele mai luminoase proiecte din România — festivalul de instalații de lumină Lights On, care transformă an de an Clujul (și alte orașe, cu ocazii speciale) într-o galerie urbană de artă și inspirație. Într-o căutare neobosită de noi moduri prin care să-și pună amprenta asupra implicării sociale și comunității, Andi și echipa sa au creat o platformă prin care arta devine accesibilă și surprinzătoare, reînviind locuri uitate ale urbei și creând contexte în care oamenii să-și redescopere orașul și pe ei înșiși.
Cea mai cunoscută instalație de până acum, „Mi-e Dor de Tine”, a depășit cu mult granițele țării, ajungând un adevărat fenomen internațional. În noiembrie 2021, mesajul luminos a fost expus pe clădirea Britannica din Chicago, în inima celei mai mari comunități de români din Statele Unite. Ulterior, în februarie 2022, „Mi-e Dor de Tine” a fost afișat pe ecranele din Times Square, unde milioane de oameni din întreaga lume au putut citi și poza mesajul în limba română. Mesajul simplu și puternic a strâns ecouri calde din partea publicului, care a răspuns simbolic prin „Și mie” și „Te aștept”, mesaje de legătură și dor împărtășit, menite să întărească conexiunile dintre români din întreaga lume.

Pentru ediția din 2024, care are loc între 23 noiembrie și 8 decembrie la Cluj, Lights On aduce o surpriză: Celălalt Târg de Crăciun, un spațiu neconvențional de explorare, care îmbină tradiționalul târg de sărbători cu instalații inedite și o atmosferă aparte. Cu fiecare ediție, festivalul devine tot mai mult un simbol al comunității unite prin lumină și creativitate, ce ne reamintește cât de firesc ne putem strânge împreună în jurul artei.
„Nu vrem doar să decorăm orașul, ci să-l readucem în sufletele oamenilor,” spune Andi, explicându-și astfel viziunea. Lights On nu doar că scoate în stradă operele unor artiști de renume internațional, dar încurajează și tinerii creativi români, oferindu-le o platformă de exprimare. Prin luminile sale, festivalul devine o punte între oameni, un far de căldură și comunitate, într-un sezon în care orașul se pregătește să îmbrățișeze magia sărbătorilor așa cum se cuvine – cu bucurie, lumină, generos și împreună.
Andi Daiszler este, de asemenea, inițiatorul proiectului Blue Monday, prin care susține sănătatea mintală în România și încurajează oamenii să transforme cea mai deprimantă zi din an într-o ocazie de solidaritate și optimism, o zi de reflecție și noi perspective. Totodată, prin Strada Potaissa, Andi și echipa lui readuc la viață una dintre cele mai vechi și frumoase străzi din Cluj, transformând-o anual într-un bazar urban plin de culoare și oameni fericiți, care-și pun la comun și bucatele și bucuria.

Servus, Andi. Înainte de toate, vreau să știu, prin cuvintele tale: cine ești tu azi?
— Salut, eu sunt un om fericit. Asta scrie pe pagina mea de Facebook, unde sunt cel mai activ. Am 39 de ani, sunt clujean, căsătorit cu Anca, absolvent de Jurnalism la UBB, în prezent președinte al Asociației Daisler, lucru cu care-mi ocupă majoritatea timpului pentru că proiectele noastre sunt dintre cele mai variate, dar se înscriu cumva într-o linie a creativității culturale cu puțin parfum civic, dacă vrei.
Sunt fondatorul unor proiecte care pun comunitatea înaintea a orice și care cred că și-au demonstrat impactul și puterea ani la rând. Strada Potaissa este una dintre cele mai frumoase piețe de flori ale României. Lights On este un festival care a surprins constant publicul său, Blue Monday e felul nostru în care ne luptăm cu depresia.
Sunt preocupat de comunitate și de cum aceasta se formează, cum ia naștere, cum se dezvoltă și cum ne transformă pe noi, membrii ei.

Cum a apărut ideea festivalului Lights On și cum a evoluat aceasta în timp? În ce fel crezi că festivalul luminii contribuie la dezvoltarea vieții culturale din Cluj?
— Ideea festivalului Lights On a apărut în 2018. Până la vremea respectivă Lights On era un concurs dedicat creativilor care doreau să contribuie cu idei la ceea ce înseamnă iluminatul festiv. A fost primul concurs de acest fel din România. Ne-am dorit să impulsionăm zona de instalații de lumină mai mult, astfel că am început să expunem publicul clujean la ceea ce vedeam noi că se întâmplă afară.
În 2018 ne-am descătușat și noi creativitatea. Atunci a apărut „Mi-e Dor De Tine”, atunci am reușit să aducem pentru prima oară Museum of the Moon în România, chiar în Biserica Piaristă din Cluj-Napoca.
De-a atunci toate au evoluat destul de mult – și noi, și festivalul. Azi facem parte din ILO (International Light Festivals Organization), cea mai mare organizație dedicată celor care dau naștere festivalurilor de lumină din lume, unde sunt primul român votat într-o funcție de conducere și reprezentare. Asta înseamnă că suntem conectați la tot ce înseamnă artiști străini, tot ce se întâmplă afară. Instalații care anul ăsta au fost în Singapore sau New York pot ajunge cu ușurință la Cluj-Napoca în același an. Ăsta e Lights On. Și totodată, susține prezența artiștilor români la cele mai înalte evenimente. Avem schimburi de lucrări cu festivaluri celebre din toată lumea, Light Night Leeds e doar unul dintre aceste exemple.
Dincolo de asta, Lights On e un explorator urban de elită. Explorăm de fiecare dată o altă parte a orașului, luăm în stăpânire străzi, curți sau parcuri, încercăm să atragem atenția asupra unor lucruri de care poate nu ne lovim în fiecare zi. Facem totul cu respect pentru cei de lângă noi sau pentru cei cărora instalațiile noastre nu le vorbesc la fel cum o fac pentru noi. De anul trecut, Lights On a devenit mult mai matur, abordând într-o manieră de cercetare elemente precum cultura vieții de noapte, din care face parte. Încercăm să vedem cum putem crește calitatea abordărilor culturale chiar și pe timp de noapte.
Cred că aducem o pată de culoare în peisajul orașului, în special în perioada rece a anului, în care întregul oraș e obișnuit cu statul în casă. Noi suntem cei care creăm motive pentru ca tu să ieși din casă și să-ți explorezi orașului. Gratuit. Lights On există pentru a aduce puțină lumină în viețile noastre, în feluri dintre cele mai interesante.

Ce poți să „dai din casă” despre ediția din acest an? Vom avea un nou „Mi-e dor de tine”?
— Ediția din acest an are mai multe componente active la prezentarea cărora lucrăm:
- Instalații de lumină în premieră pentru România care reinterpretează elementele căsuțelor tradiționale;
- O componentă comercială pe care să o administrăm într-o zonă nouă a orașului, respectiv 30 de căsuțe tipice târgurilor de iarnă și mulți vendori cu lucruri interesante, componentă pe care noi am numit-o Celălalt Târg de Crăciun;
- O incursiune în cultura vieții de noapte, printr-o nouă ediție a conferinței pe care am lansat-o anul trecut. Sub egida Midnight Culture, experți internaționali ajung la Cluj-Napoca din mai multe țări pentru a ne vorbi despre câte forme poate lua cultura;
- Multe alte activități menite să ne aducă împreună.
Anul acesta avem undeva la 10 lucrări expuse, costurile pentru realizarea festivalului au crescut foarte-foarte mult, mai ales că ne dorim să putem să-l oferim gratuit în continuare. Avem însă de-a face și cu cea mai scumpă lucrare de până acum de la Lights On, respectiv I Love You a lui Jacque Rival. Ne-o dorim în România de cel puțin 5 ani. E cel mai mare glob de zăpadă, pe un set-up de aproape 7 metri înălțime, lucrare ce tocmai a fost confirmată pentru ediția 25 a Fetes de Lumiere Lyon, cel mai mare festival de lumină din lume, care se întâmplă în decembrie.

De unde a pornit ideea noului concept – Celălalt Târg de Crăciun și ce îl face unic față de târgurile tradiționale? În ce fel crezi că această abordare „altfel” va completa experiența festivalului de anul acesta?
— Celălalt Târg de Crăciun e de fapt zona comercială din cadrul festivalului Lights On. Când am luat decizia de a avea o zonă comercială, am început să glumim cu colegii la ideea că oamenii o vor numi Celălalt Târg de Crăciun. Așa că așa a rămas.
Dincolo de căsuțe, veți găsi acolo instalații de lumină interesante, dar și o zonă nouă de explorat în partea centrală a orașului. Cred că evenimente precum Lights On sunt făcute pentru a se transforma constant, pentru a explora, pentru a ieși dintr-un tipar fix. Și în 2024 ne bucurăm să putem oferi clujenilor o zonă mult mai extinsă în care să-și petreacă serile din noiembrie și decembrie.

Care este misiunea personală pe care o urmărești de fapt prin Lights On și ce îți dorești să transmită festivalul celor care-l vizitează?
— Lights On e un festival de instalații de lumină. Aici adevărații artiști sunt cei care-și transformă ideile în instalații de lumină care apoi vrăjesc un oraș întreg. Misiunea noastră ca echipă e să vedem arta în stradă, să o vedem cum transformă mințile tinerelor generații. Venim dintr-o lume în care arta contemporană are deseori accese clasice, cuminți, știm cât de greu e ca ceva trivial, ceva incitant să fie expus în spațiul public, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp.
Misiunea mea e ca Lights On să ajungă genul de eveniment pe care un oraș întreg îl așteaptă, dornic să descopere poveștile noi, spațiile noi, instalațiile și artiștii care urmează să fie expuse. Îmi doresc ca echipa să rămână la fel de dedicată și toți să continuăm să ne bucurăm de asta. De noi, de ce-am construit împreună.
E esențial să ne bucurăm în continuare împreună, e esențial să simțim acea frică de necunoscut înaintea fiecărei ediții.

Ești un om al oamenilor. Toate evenimentele pe care le organizezi au o oarecare componentă socială și interactivă și se axează mult pe ideea de comunitate – e intenționat? Și crezi că asta e parte din „rețeta succesului” lor?
— Evenimentele pe care le-am creat sunt simple în descriere, complexe în abordare. E unul dintre motivele pentru care ele funcționează. Comunitatea are mereu loc în proiectele noastre, chiar în primul rând. Și sperăm că asta e vizibil de fiecare dată. Îmi place să cred că uneori proiectele noastre corectează aspecte din piață pe care altfel n-am putea să le abordăm corespunzător. N-avem puterea să oferim tuturor celor în nevoie ședințe la terapie gratuite pentru totdeauna, dar putem trage un semnal de alarmă atunci când Blue Monday are loc și în jurul acelei zile putem să ne concentrăm toate resursele noastre pentru a face bine cât mai multor români.
Nu putem face permanent din Strada Potaissa cea mai frumoasă stradă din oraș, dar pentru 3 sau 4 zile putem să arătăm cum ar trebui ca lucrurile să arate și să funcționeze, putem să fim un far de normalitate într-o lume uneori de nerecunoscut.
Lights On e un festival de instalații de lumină, o expoziție de proporții mari dacă vreți. Dar dincolo de asta, e felul nostru prin care putem să ajutăm viitoarea generație de artiști să fie auziți, să se simtă susținuți, să nu mai trebuiască să meargă până la Paris ca Brâncuși. Lights On e primul festival din țară care a comisionat către studenții a două universități (UAD, respectiv Universitatea de Vest Timișoara) instalații de lumină care să fie expuse în cadrul festivalului.
Cred că an de an câteva sute de mii de oameni se bucură de evenimentele lansate de Asociația Daisler, de expozițiile de instalațiile de lumină, de Strada Potaissa, de Centrul Verde, de Blue Monday. Dincolo de numere ce e esențial ca publicul să aibă acces la tipul nostru de experimente culturale care, sper eu, arată publicului alte dimensiuni. Nu despre simțit bine, ci despre a fi bine.
Ne place să fim noi. Să nu uităm cine suntem și să mergem mai departe mereu cu zâmbetul pe buze.

Care-i visul tău pentru viitorul festivalului Lights On, mai ai idei „năstrușnice” pe care intenționezi să le explorezi? Cum vezi contribuția festivalului la viața orașului în anii care vin?
— Lights On trebuie să continue să rămână jucăuș, transformativ, imaginativ, creativ. Trebuie să explorăm orașul în continuare. Să ne bucurăm de ceea ce are să ne ofere, să-l luăm cu bune și cu rele, să-l transformăm în maniere noi, să nu ne luăm niciodată prea în serios.
Avem doar o viață și cred sincer că avem trebuie să o trăim cât mai interesant cu putință. Cu luni și baloane și lumini în jurul nostru.
Ce ar trebui să se facă în România (inclusiv la nivel legislativ) pentru ca proiectele artistice independente să aibă mai multe șanse de a vedea lumina zilei?
—Există un lucru pe care-l observăm și care ne pune pe gânduri, un soi de monopol instituit de autoritățile locale, o lipsă de concurență care nu lasă loc de inovare, orașe întregi în care există o singură structură, fie ea o asociație, o direcție a primăriei care organizează toate proiectele. Piețe de toamnă, zilele orașului, târguri de Crăciun, festivaluri de muzică etc.
Într-un astfel de climat, multe evenimente pe care le gustăm și care ne bucură astăzi n-ar fi putut să apară. Cred că nevoia administrațiilor de a avea control inclusiv asupra evenimentelor le face oarecum oarbe la ediții experimentale, organizate de oameni la început de drum. E imposibil să poți organiza ceva fără experiență în astfel de orașe.
Clujul e printre puține excepții din țară când vine vorba despre asta. Oradea e un contraexemplu, oricât de reușite ar fi evenimentele de acolo, sunt organizate de o singură entitate, o structură locală din care face parte și primăria. Ca și cum la Cluj totul ar fi organizat de Centrul Cultural Clujean sau de direcția evenimente din cadrul Primăriei. E înfricoșător să monopolizezi totul în felul ăsta.
Ca să vă faceți o idee, Oradea a finanțat în 2024 doar 7 proiecte organizate de entități diferite față de Primărie la capitolul Cultură, restul sunt toate organizate de o singură entitate, subordonată Primăriei. În comparație, Clujul cred că a finanțat undeva la 200, printre care și Strada Potaissa sau Lights On.

Ce simți că ai învățat personal prin acest proiect de-a lungul anilor – care consideri că ți-au fost cele mai greu de traversat obstacole și cum le-ai depășit?
— Că am limite și e ok, că sunt doar un om. Că pot face doar un număr finit de lucruri, iar pentru restul trebuie să mă bazez pe cei din jurul meu. Că pot visa nemărginit și că lumea e un loc extrem de interesant. Că oamenii vor să fie utili și că trebuie să învăț să-i las să ajute.
Fiecare ediție are propriile dificultăți. Cele mai ușoare sunt de regulă cele care sunt trecute undeva pe o foaie, pentru că ele sunt cele la vedere, cumva. Faptul că un artist cere asigurare la daune civile de 5 milioane de euro, faptul că altul îți cere o macara de 35 de tone pentru a-și monta lucrarea. Dar uneori lucrurile care nu sunt vizibile sunt și cele care-ți dau cele mai mari bătăi de cap.
Cu alea încă învăț să mă descurc, mai ales că nu există o școală pentru evenimente precum cele organizate de noi.
Ce i-ai spune cuiva care visează să organizeze un festival artistic, dar nu știe de unde să înceapă? Dă-ne câțiva pași pe care tu îi consideri esențiali.
— Să-i dea drumul. Să nu mai aștepte. Există potențial pentru orice, trebuie doar să pornești de undeva. Asociația Daisler e fondată în 2016, Lights On funcționează din 2018, Strada Potaissa din 2017. Toate au un început, toți am început cu o prezentare, un email, un număr de telefon, o cerere de finanțare.
Dacă te gândești să faci orice pe lumea asta, o firmă, un ONG, un eveniment, un festival, fă-o. E nevoie și de aportul tău la lumea de mâine.
Alte poze/ galerie:











