O echipă de horticultori români dezvoltă la Câmpia Turzii hibrizi adaptați climei și solului local, folosind doar metode naturale de ameliorare, fără inginerie genetică. Printre „vedetele” create se numără gogoșarul Traian F1 cu pulpă groasă, vinetele Minerva F1 cu puține semințe sau castravetele Prut F1, care nu devine amar nici în verile toride. Toate aceste soiuri poartă nume românești, evocând regiuni și figuri istorice, pentru a păstra identitatea locală.
Procesul prin care un hibrid ajunge din laborator pe câmp este de durată: poate trece și un deceniu până când o varietate este stabilă și validată de producători. În sere, polenizarea se face manual sau cu ajutorul bondarilor, fiecare floare fiind atent marcată și urmărită. Doar câțiva hibrizi reușesc să treacă toate testele de rezistență, gust și productivitate și să ajungă pe piață. Costurile de cercetare depășesc uneori 100.000 de euro pentru un singur soi, iar riscul de eșec este real, spun specialiștii HEKTAR.
În orice afacere, succesul unui produs depinde de cererea din piață. La HEKTAR, acest lucru s-a realizat cu ajutorul Lidl România, care în 2024 a început un proiect comun pentru dezvoltarea hibrizilor de legume românești. Datorită parteneriatului, soiurile de ardei Turda și Karpathos, dezvoltate exclusiv din genetică românească, au ajuns deja în magazine, urmând ca din toamnă să fie disponibile și vinetele și ardeii kapia. În plus, semințele au fost cultivate și de cooperative agricole locale, ceea ce înseamnă un sprijin direct pentru fermieri și consumatori deopotrivă.
Într-o țară unde investițiile în cercetare agricolă rămân mult sub media europeană, munca HEKTAR arată cât de prețioasă este inițiativa privată. Într-un interviu publicat în Republica, Levente Szell, CEO-ul companiei, declară că: „Fără validare pe teren nu are rost să scoți un produs pe piață”, dar și fără cererea consumatorilor pentru produse locale, investițiile riscă să nu continue. Hibrizii de la Câmpia Turzii nu sunt doar o soluție agricolă, ci și o încercare de a păstra gustul și identitatea legumelor românești într-o piață dominată de importuri.
Astfel, HEKTAR, singura stațiune privată de cercetare legumicolă din țară, arată că agricultura românească are viitor atunci când știința, piața și consumatorii trag în aceeași direcție.
Sursa foto cover: Republica
