O echipă de horticultori români dezvoltă la Câmpia Turzii hibrizi adaptați climei și solului local, folosind doar metode naturale de ameliorare, fără inginerie genetică. Printre „vedetele” create se numără gogoșarul Traian F1 cu pulpă groasă, vinetele Minerva F1 cu puține semințe sau castravetele Prut F1, care nu devine amar nici în verile toride. Toate aceste soiuri poartă nume românești, evocând regiuni și figuri istorice, pentru a păstra identitatea locală.
Procesul prin care un hibrid ajunge din laborator pe câmp este de durată: poate trece și un deceniu până când o varietate este stabilă și validată de producători. În sere, polenizarea se face manual sau cu ajutorul bondarilor, fiecare floare fiind atent marcată și urmărită. Doar câțiva hibrizi reușesc să treacă toate testele de rezistență, gust și productivitate și să ajungă pe piață. Costurile de cercetare depășesc uneori 100.000 de euro pentru un singur soi, iar riscul de eșec este real, spun specialiștii HEKTAR.
În orice afacere, succesul unui produs depinde de cererea din piață. La HEKTAR, acest lucru s-a realizat cu ajutorul Lidl România, care în 2024 a început un proiect comun pentru dezvoltarea hibrizilor de legume românești. Datorită parteneriatului, soiurile de ardei Turda și Karpathos, dezvoltate exclusiv din genetică românească, au ajuns deja în magazine, urmând ca din toamnă să fie disponibile și vinetele și ardeii kapia. În plus, semințele au fost cultivate și de cooperative agricole locale, ceea ce înseamnă un sprijin direct pentru fermieri și consumatori deopotrivă.
Într-o țară unde investițiile în cercetare agricolă rămân mult sub media europeană, munca HEKTAR arată cât de prețioasă este inițiativa privată. Într-un interviu publicat în Republica, Levente Szell, CEO-ul companiei, declară că: „Fără validare pe teren nu are rost să scoți un produs pe piață”, dar și fără cererea consumatorilor pentru produse locale, investițiile riscă să nu continue. Hibrizii de la Câmpia Turzii nu sunt doar o soluție agricolă, ci și o încercare de a păstra gustul și identitatea legumelor românești într-o piață dominată de importuri.
Astfel, HEKTAR, singura stațiune privată de cercetare legumicolă din țară, arată că agricultura românească are viitor atunci când știința, piața și consumatorii trag în aceeași direcție.
Sursa foto cover: Republica
2 răspunsuri
Sunt pensionar,varstnic dar NU „batran”, profesor-pensionar,cu o copilarie si adolescenta traite alaturi de niste parinti(intre timp „trecuti”la cele vesnice)oameni vrednici, care pe langa ocupatiile
de baza (tehnician-proiectant,tatal si laboranta,mama, ambii angajati ai Combinatului Chimic din Tarnaveni) au fost, ani de zile, mari legumicultori si contractori ai CLF-ului ,din VREMEA cand SE LUCRA in ROMANIA(mai mult decat se fura si mintea),cu cate 25.000 capatini de salata verde;15-20.000 de legaturi de ceapa-verde(recoltata,curatita,legata,cu”mustatile”frumos tunse si estetic legate si prezentate la vanzare;iar apoi, prin cultivarea intensiva a gradinii de legume, gulioare, varza de vara; patlagele rosii si vinete;ardeioase(a.gras,a.gogosar,a.capia,a.iute);bulboase(ceapa-alba si rosie, pt.iarna;praz;usturoi;radacinoase(morcovi;patrunjel;pastarnac;telina;hrean);crucifere(varza de toamna;conopida;gulie etc.) si toate plantele horticulture pt. care am gasit material semincer si documentatia necesara pt. agrotehnica corespunzatoare, performanta(neavand experienta si traditie in domeniu, am fost autodidacti, toata familia(cu Tratatul de legumicultura/Prof.Dr.Maier si collaboratorii si cu caietul de observatii si notite in mana,de la an la an,pana ne-am simtit stapani pe munca si efortul nostru)Imi amintesc ca zeci de ani ne-am bazat agrotehnica si culturile pe semintele comandate la AGROSEM TURDA/CAMPIA TURZII(cu statiunile de cercetari aferente)cu care am avut si colaborare de promovare in zona legumicola de pe bazinul superior al Tarnavei-Mici(de important mai mica decat bazinele legumicole de pe vaile Ariesului si Muresului),dar cu importanta economica locala, asigurand nevoile locale ale orasului Tarnaveni, centru industrial puternic al zonei, cu o populatie de cca.25-30.000 de locuitori, majoritatea locuind la bloc,deci cu un potential de piata/valorificare al productiei de legume proaspete f.bun.Precizez ca zona era profilata pe productia viticola,pomicola,cultura mare si zootehnie,in principal,la nivelul agriculturii cooperatiste si de stat,asa cum functiona pe atunci agricultura din Romania.Cu toate acestea,micii producatori,din domeniul legumiculturii locale,care detineau si cultivau cca.0,50%din fondul funciar local,ca loturi cu titlul de gradini familiale,asigurau 90%din fondul de marfa achizitionat prin CLF-uri si valorificat prin APROZAR-uri,ca legume proaspete.Din aceasta perspectiva retroactiva,dar NU NOSTALGICA, ci DIMPOTRIVA, OPTIMISTA, doresc sa reiau colaborarea PRIN DUMNEAVOASTRA, HEKTATRAR S.R.L, ca succesori ai Agrosem, dar in organizare privata,atat pt.nevoile proprii de material semincer si saditor,cat si cu disponibilitate de promovare a ofertei D-voastra. Cu stima si respect pt.muca care o desaturati in domeniul cercetarii si al ameliorarii in legumicultura,cat si in domeniul informarii si educarii viitorilor legumicultori,care vor asigura(NU PESTE MULT TIMP,SPERAM) o HRANA SANATOASA ACESTUI POPOR( noi romanii, am mancat SANATOS,inainte de dumpingul cu marfa turceasca si de pe unde nu mai stim,intoxicata cu tot felul dechimicale cancerigene si alergogene si inainte de „gogornita” BIO)Sarbatori fericite!!!