După aproape 100 de ani în care testul Babeș-Papanicolaou a rămas neschimbat, Dr. Claudiu Mirescu, împreună cu o echipă multidisciplinară, are curajul să îl aducă în secolul vitezei și al preciziei. În spatele logisticii greoaie din sistemul nostru se ascunde o statistică dureroasă: o femeie petrece, cumulat de-a lungul vieții, 4 ani și 9 luni prinsă în acel gol de incertitudine, așteptând rezultatele testului Papanicolaou. Această risipă de timp e o povară emoțională pe care Dr. Claudiu Mirescu a refuzat să o mai accepte.
El și echipa sa au decis să dezvolte CLARA: o dovadă de voință românească care a eliminat timpii de așteptare. CLARA creează o punte digitală ce conectează instantaneu proba recoltată la expertiza unui medic anatomopatolog, indiferent de distanță. Astfel, în loc de săptămâni, femeile pleacă din cabinet cu un răspuns clar în aproximativ 20 de minute. Este o victorie care redă liniștea și timpul pacientelor, demonstrând că inovația adevărată pune omul înaintea sistemului.
Claudiu, ca medic anatomopatolog, ai văzut direct cât de mult costă timpul în diagnostic. Ce te-a inspirat să dezvolți CLARA și ce problemă concretă rezolvă în sistemul de sănătate românesc?
CLARA a apărut atât ca o nevoie a pieței, dar mai mult ca o nevoie a pacientelor: aceea de a primi rezultate certe. Am dezvoltat-o alături de Dr. Ștefan Vâju, medic veterinar și cofondator CLARA. Deși testul Babeș-Papanicolaou nu este considerat în sine o urgență medicală, a-i explica asta unei paciente aduce a cinism, pentru că puține teste au miză mai mare, cu atât mai mult cu cât țin de niște aspecte intime, dificile. Medicina este supraîncărcată, în special anatomia patologică. Se așteaptă săptămâni întregi după un rezultat, timp în care pacienta nu doar că nu primește îngrijirile adecvate, dar așteaptă cu teamă un rezultat care poate să îi schimbe viața sau cel puțin următoarea perioadă.
Există un caz anume, povestea unei paciente care ți-a rămas în minte, unde aceste 20 de minute chiar au făcut diferența între un diagnostic tratabil și o dramă?
O pacientă venită în concediu din străinătate câteva zile pentru un eveniment de familie. Printr-o conjunctură aparte (cu ajutorul unei vecine), a ajuns la un control ginecologic și a primit rezultatul pe loc. Doamna are 3 copii și e divorțată, și-i crește singură în UK, unde are o mică fermă. Avea displazie de grad înalt, adică o leziune precanceroasă. Până la următorul concediu programat, cu siguranță ar fi făcut cancer. Într-o săptămână a fost programată la intervenția de conizație și a fost declarată vindecată. Dacă nu ar fi venit, următoarea vizită la medic ar fi fost cu cancer. Dar a venit pentru că știa că va primi rezultatul pe loc, iar pentru ea, asta a contat.
Cum funcționează CLARA? Care este inovația specifică ce a permis această viteză, fără a compromite precizia?
CLARA este un ecosistem, care înglobează inovație mecatronică, software și AI. Pe scurt, medicul ginecolog recoltează proba în cabinet, pune lama într-un device unde aceasta este procesată, iar medicul anatomopatolog, de la distanță, interpretează lama și emite rezultatul. Practic, am schimbat logistica: în loc să fie lama trimisă în laborator, pierzându-se timp prețios, se trimite informația de pe lamă.
Platforma CLARA CONNECT înglobează atât medici recoltori (ginecologi), cât și medici anatomopatologi. Pe baza unor programări anterior anunțate, medicul ginecolog se sincronizează cu un anatomopatolog, asigurând interpretarea rezultatelor în timp real. Medicul ginecolog are nevoie de device-ul nostru, iar medicul anatomopatolog, de un dispozitiv mobil cu acces la internet.
Concret, cum folosiți tehnologia informatică pentru a vă asigura că o femeie care ajunge într-un cabinet mic, dintr-o zonă mai izolată, beneficiază de aceeași calitate a expertizei precum o pacientă din București?
În primul rând, o lamă digitalizată este mai calitativă decât una vizualizată la microscop. Vederea umană este semipanoramică, nu în tunel, ca la microscop. Mai mult, se pot face fotografii ale cadrelor suspecte, selectate de algoritm sau de medic, oferind inclusiv posibilitatea de colaborare între medicii anatomopatologi, în timp real. Iar din punct de vedere logistic, în loc să se aștepte un transport pentru probe către un laborator de proximitate, device-ul aflat la fața locului transmite informația de pe lamă către anatomopatolog care, așa cum ați zis, nu e legat de un loc fizic (laborator), ci poate fi oriunde.
Pe scurt, patologia digitală schimbă complet munca de laborator, pentru că permite medicului flexibilitate atât în spațiu, cât și în timp. Mai mult, prin metoda CLARA, lama nefiind scanată, nu este nevoie de scannere digitale cu cost ridicat sau de conexiune foarte rapidă la internet. Imaginile sunt transmise cadru cu cadru, ca niște poze. În medicină în general, deci și în procesul CLARA, AI-ul asistă medicul, dar decizia finală îi aparține 100% medicului. Aceasta este o caracteristică universală a sistemelor cu inteligență artificială cu aplicații în medicină.
Care sunt principalele avantaje ale CLARA față de procesul tradițional de screening cervical?
Avantajele sunt multiple. Pentru pacientă, în primul rând viteza: primește rezultatul în maximum 20 de minute de la recoltare, în cursul aceleiași consultații ginecologice. Astfel, medicul îi poate explica rezultatul, poate să stabilească un plan de follow-up sau un tratament. Fără programări ulterioare, fără alte așteptări. Fără anxietatea de a primi un rezultat neexplicat de către medic. Fără incertitudine.
Sunt avantaje însă și pentru medicul anatomopatolog: astfel, medicul are o perspectivă panoramică asupra lamei, dar și acces la date clinice în timp real, furnizate de medicul ginecolog. În acest fel, diagnosticul Papanicolaou nu este dat în orb, ci în corelație cu datele furnizate de medicul clinician (aspectul colului, imagistică, antecedente, evoluție).
Ce cred medicii ginecologi, dar și pacientele despre CLARA?
Un anumit grad de scepticism e firesc. La urma urmei, e o schimbare majoră, venită după aproape 100 de ani de modificări minore aduse testului Babeș-Papanicolaou. În plus, atât femeile, cât și medicii ginecologi sunt obișnuiți cu paradigma conform căreia rezultatul testului Babeș-Papanicolaou durează, deci sigur ceva nu e bine dacă rezultatul vine așa repede. Însă venim cu argumente conform cărora metoda noastră nu este doar mai rapidă, ci și mai precisă, prin implicarea digitalizării și inteligenței artificiale. AI-ul nu dă diagnostic, ci asistă medicul în citirea lamei, pentru a-l ajuta să nu rateze câmpuri sau celule importante pentru diagnostic.
Este CLARA scalabilă pentru alte tipuri de screening sau alte specializări medicale? Aveți planuri pentru extinderea algoritmilor AI către alte patologii?
Misiunea noastră este de a crea un ecosistem pentru invenții în medicină în general. Ne-am apucat cu domeniul medicinei de laborator pentru că aici avem expertiză, aici avem o bază solidă și o cunoaștere temeinică a pieței. Dar ne propunem să dezvoltăm soluții pentru screeningul oncologic în general, dar și pentru alte device-uri diagnostice și terapeutice. Algoritmii AI, de asemenea, pot fi adaptați pentru numeroase patologii, mai ales în domeniul microscopic și cel imagistic.
Ce sfat le-ai da start-upurilor de medtech din România care abia încep să inoveze în domeniu?
Să nu se lase descurajați de piedici interioare sau exterioare. Reticența există, scepticismul înflorește. Însă dacă există rezultate, acestea vorbesc de la sine. De asemenea, un sfat tehnic din partea mea ar fi acela de a se adresa direct pacienților, pentru a sensibiliza întregul corp medical.
