Să lași un birou confortabil în domeniul HR pentru a-ți petrece diminețile în pădure, ghidat doar de nasul fin al unor câini antrenați, sună a scenariu de film. Pentru Mihai Constantinescu, însă, este o realitate începută în 2008 și transformată în „Luna’s Premium Truffles”, un business de nișă care trimite „aurul negru” al pădurilor românești în bucătăriile rafinate ale restaurantelor cu stele Michelin din Europa, Statele Unite și Asia.
Secretul nu stă în volume uriașe, ci într-un lanț logistic impecabil de 24 de ore, o atenție meticuloasă la detalii și respect față de natură. Dincolo de cifre și piața internațională, în spatele fiecărei trufe livrate stă o rețea de zeci de culegători responsabili, parteneriate de încredere și experiențe autentice de slow tourism.
Află din interviul de mai jos cum se construiește un brand de lux fără compromisuri, ce înseamnă cu adevărat recoltarea sustenabilă și cum se transformă o pasiune născută în pădurile Argeșului într-un ambasador gastronomic de clasă mondială.
Cât de mare este azi businessul Luna’s Premium Truffles în termeni de volum sau livrări pe an?
Businessul nostru nu este orientat către volum, ci către calitate. Cred că orice business construit exclusiv pentru creștere rapidă riscă, la un moment dat, să facă compromisuri. Noi am preferat întotdeauna să creștem mai încet, dar fără să renunțăm la principiile cu care am pornit la drum.
Ne dorim să oferim trufe de cea mai bună calitate, la un preț corect, și să construim colaborări de lungă durată cu clienții noștri, lucru pe care, din fericire, am reușit să îl facem. Suntem aici în fiecare sezon, iar clienții noștri știu că se pot baza pe noi și pe consecvența calității produselor pe care le livrăm.
Vrem să dezvoltăm afacerea în pași mici, cu atenție maximă la calitate și doar atât cât să nu pierdem controlul asupra ei. Viziunea noastră nu se rezumă la zeci de tone de trufe vândute sau la milioane de euro cifră de afaceri. Pentru noi, succesul înseamnă un business sustenabil, construit pe termen lung, cu parteneri care revin an de an și care au încredere în ceea ce facem.
Câți oameni și patrupezi sunt implicați în activitate (echipă, culegători, parteneri) și cum este organizată munca între ei?
Este greu de spus cu exactitate. Noi avem șase câini activi, pe care îi folosim prin rotație, și încă doi „pensionari” – așa ne place să le spunem – retrași din activitate din cauza vârstei.
Majoritatea culegătorilor buni cu care colaborăm au cel puțin doi sau trei câini, iar cei care se dedică exclusiv acestei activități au chiar mai mulți. În fiecare săptămână lucrăm cu aproximativ 20–30 de culegători constanți, iar în timp relațiile noastre au depășit de mult sfera unei simple colaborări comerciale. Am construit o relație în care ne bazăm unii pe ceilalți și împărtășim aceeași viziune și aceeași pasiune.
Cei mai mulți dintre căutătorii cu care lucrăm practică această activitate cu normă întreagă și ies aproape zilnic în pădure. Pentru că ne concentrăm foarte mult pe calitate și prospețime, trufele ajung la noi, de regulă, de două ori pe săptămână, astfel încât să poată fi expediate către clienți în cel mai scurt timp posibil.
Cum ați ajuns la clienți și distribuitori? Ce pași concreți ai făcut, la ce uși ai bătut?
Portofoliul de clienți s-a construit treptat, după principiul bulgărelui de zăpadă. Aproape în fiecare an am adăugat cel puțin un client nou. Pe unii i-am cunoscut prin recomandări, iar pe alții i-am identificat prin căutări proprii, urmate de e-mailuri, telefoane, discuții și, de multe ori, trimiterea unor mostre pentru a le demonstra calitatea produselor noastre.
Este adevărat că, de-a lungul timpului, am pierdut și o parte dintre clienții mai vechi. Piața trufelor este una destul de volatilă, iar unii dintre ei au ajuns să pună mai mult accent pe prețul de achiziție decât pe calitatea produsului. În astfel de situații, drumurile noastre s-au separat comercial, deși am păstrat legătura cu mulți dintre ei.
Până la urmă, cred că nici nu trebuie să lucrăm cu toată lumea. Pentru noi este mai important să construim relații pe termen lung cu acei clienți care împărtășesc aceleași valori și care înțeleg și apreciază un produs de calitate.
Care sunt cele mai importante piețe pentru voi în acest moment și cum ajunge efectiv o comandă de la pădure până la un restaurant Michelin?
Europa rămâne principala noastră piață, însă în ultimii ani am început să ne dezvoltăm și în Statele Unite și Asia, unde vedem un potențial important de creștere.
În ceea ce privește restaurantele cu stele Michelin, în cele mai multe cazuri trufele ajung acolo indirect, prin intermediul clienților și distribuitorilor noștri. Tocmai de aceea acordăm atât de multă atenție calității produsului. Un astfel de restaurant nu face compromisuri, iar calitatea începe cu o trufă recoltată la maturitate, proaspătă și cu aromă intensă.
Nu toate trufele din pădure ajung la restaurante sau la consumatori, ci doar cele care trec de selecția noastră riguroasă. Celelalte, uneori chiar mai mult de jumătate din cantitatea recoltată, ajung la procesatori din străinătate.
Ce înseamnă „un culegător de încredere” pentru voi?
Aici este o discuție amplă și, sincer, îmi place foarte mult întrebarea.
Pentru noi, un culegător de încredere este un om responsabil, care înțelege că pădurea trebuie respectată și că această resursă trebuie protejată și pentru generațiile următoare.
Un culegător responsabil recoltează trufele exclusiv cu ajutorul câinilor și doar pe cele pe care câinele le găsește, deoarece acestea sunt, de regulă, trufele ajunse la maturitate. Nu folosește greble sau sape pentru a scoate trufe imature și nu provoacă distrugeri nici habitatului, nici rădăcinilor copacilor.
Dacă mă întrebi cum îmi dau seama că un culegător lucrează responsabil, răspunsul este destul de simplu. În marfa pe care o aduce nu găsim trufe secționate de unelte, iar aproape toate au aroma specifică unei trufe mature. În schimb, atunci când cineva folosește greble sau sape, procentul de trufe tăiate este mare, iar multe dintre ele nici măcar nu au miros.
Noi nu colaborăm cu astfel de culegători și nu cumpărăm trufe de la ei. Ținem prea mult atât la calitatea produselor pe care le vindem, cât și la principiul recoltării sustenabile, pentru a face compromisuri.
Ce planuri concrete aveți mai departe pentru zona de turism/excursii în pădure și cum evoluează colaborarea cu Conservation Carpathia? A început deja să funcționeze așa cum v-ați propus sau încă este în faza de testare?
De-a lungul timpului, mai mulți dintre clienții noștri au avut ocazia să ne însoțească în pădure. De fiecare dată când am început o colaborare nouă, ne-a făcut plăcere să îi invităm să vadă cum lucrăm și să ne cunoaștem și dincolo de relația comercială.
În prezent, suntem în discuții cu o agenție de turism și, cel mai probabil, vom începe în curând un proiect pilot cu câteva grupuri de persoane interesate de această experiență. Vrem să testăm conceptul, să îl perfecționăm și să ne asigurăm că oferim o experiență autentică înainte de a-l dezvolta la scară mai mare.
Turiștii de nișă caută astfel de experiențe pentru că au posibilitatea să descopere o lume ascunsă și este o experiență de slow tourism. Vizăm oameni curioși, care vor natură, poveste, gastronomie și contact cu localnici, iar experiența poate fi completată de o degustare sau de o masă cu produse locale, în care trufa este ingredientul vedetă.
După ce vom avea o formulă bine pusă la punct, vom relua discuțiile cu Conservation Carpathia și vom vedea cum putem dezvolta această colaborare pe termen lung.
Momentan, Conservation Carpathia ne sprijină prin invitații la workshopuri dedicate antreprenorilor, de unde învățăm lucruri utile pentru dezvoltarea businessului. În plus, prin intermediul unui grant de 5.000 de euro am reușit să achiziționăm o mașină profesională pentru spălarea trufelor și un frigider dedicat păstrării acestora în condiții optime. Profit de această ocazie pentru a le mulțumi încă o dată pentru sprijin.
Povestea lui Mihai arată că poți crește o afacere faină fără să te grăbești și fără să faci compromisuri de la calitate. Până la urmă, cele mai bune lucruri au nevoie de timp, exact ca o trufă bună.
Tu ce zici: crezi că producătorii locali ar trebui să-și încerce curajul pe piețele de lux din afară sau să se așeze mai întâi bine pe picioare la noi acasă? Lasă-ne părerea ta în comentarii!
Câteva curiozități despre trufe:
- Unde le găsim în România: Pădurile de foioase sunt adevărate „mine de aur”. Trufele cresc îngropate în pământ (la o adâncime de aproximativ 5–40 cm), la rădăcina fagilor, stejarilor și alunilor, preferând solurile calcaroase și umede.
- Cât costă un kilogram: Prețul este dictat de bursa internațională și variază enorm în funcție de specie și sezon. Trufele negre de vară se vând de obicei cu 100–500 de euro/kg, pe când trufele albe, considerate cele mai scumpe din lume, pot depăși 3.000–5.000 de euro/kg în anii secetoși. „Prețurile au fost foarte mari, trufele negre au ajuns până la 600 de euro la culegător, pe kilogram, la trufele albe au ajuns la 5.000 pe kilogram.”, spunea Felix Biriescu (comerciant de trufe) într-un interviu pentru știrile PRO TV.
- Regula de aur în bucătărie: Trufele nu se gătesc! Căldura puternică le distruge aroma fină. Trufa proaspătă se spală, se usucă și se rade fin direct peste mâncarea caldă: paste, risotto, ouă ochiuri, piure sau carne, chiar înainte de servire. Găsești aici mai multe sfaturi utile despre cum depozitezi trufele și cum le prepari.
- Câinii au înlocuit porcii: Deși istoric se foloseau scroafe (atrase de un feromon masculin din mirosul trufei), acestea tind să mănânce ciuperca și să distrugă solul. Câinii (din rase precum Lagotto Romagnolo, dar și câini comuni antrenați) caută trufele și le predau intacte în schimbul unei recompense.
- O resursă uriașă de export: România este unul dintre cei mai mari furnizori în Europa de Est, exportând anual zeci de tone de trufe către restaurante și distribuitori din Italia, Franța sau Germania.
Surse foto: arhiva personală a lui Mihai, fondatorul Luna’s Premium Truffles.
