România are, în premieră, capacitatea de a realiza integral în țară un test complex de microbiom intestinal. MedLife a anunțat că probele nu mai trebuie trimise în laboratoare din străinătate pentru secvențiere și interpretare: întregul proces, de la prelucrarea probei și citirea materialului genetic până la analiza bioinformatică, poate fi făcut acum în laboratoarele grupului din România.
Pentru pacient, asta înseamnă acces local la o analiză care poate arăta în detaliu ce microorganisme trăiesc în intestin și cum arată, la momentul testării, acest ecosistem influențat de alimentație, stil de viață, medicamente și numeroși alți factori.
Testul se face dintr-o probă de scaun recoltată acasă, cu ajutorul unui kit, care poate fi predată ulterior în peste 250 de puncte MedLife. Rezultatul este disponibil în aproximativ 28 de zile lucrătoare.
Ce poate spune, de fapt, microbiomul despre noi
În intestinul nostru trăiesc comunități uriașe de bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme. Împreună formează microbiomul intestinal, devenit în ultimele decenii una dintre direcțiile importante ale cercetării medicale pentru legăturile sale cu metabolismul, sistemul imunitar, sănătatea digestivă și inclusiv comunicarea dintre intestin și creier.
Noul test folosește o tehnologie numită shotgun metagenomics, care analizează materialul genetic al microorganismelor din probă. Față de metodele care urmăresc doar anumite regiuni ale ADN-ului bacterian, aceasta permite identificarea unei game mai largi de microorganisme și poate coborî până la nivel de specie sau tulpină.
Datele sunt apoi procesate bioinformatic și transformate într-un raport despre compoziția și diversitatea microbiomului, dar și despre anumite funcții pe care microorganismele identificate le-ar putea avea, de la metabolism până la producerea unor vitamine sau acizi grași.
Pe baza profilului rezultat pot fi formulate recomandări privind alimentația și stilul de viață și pot apărea informații orientative despre probiotice sau suplimente. MedLife precizează însă un lucru important: testul nu pune diagnostice și nu înlocuiește consultația sau investigațiile recomandate de medic. Este o fotografie a microbiomului într-un anumit moment, iar rezultatul trebuie citit în contextul stării generale de sănătate.
De ce este asta o premieră pentru România
Noutatea nu este existența testelor de microbiom pe piața românească. Acestea puteau fi făcute și până acum, însă probele plecau în străinătate pentru secvențiere și interpretare.
Premiera este construirea întregului flux tehnologic aici, cu infrastructură și specialiști locali. Analiza este realizată pe platforma NovaSeq X Plus de la Illumina, iar echipa este una multidisciplinară, formată din cercetători, biostatisticieni, medici, matematicieni și informaticieni și coordonată de biologul și doctorul în științe medicale Dumitru Jardan.
Este al doilea pas important făcut de MedLife în mai puțin de un an în zona analizelor avansate realizate local, după ce grupul a anunțat că a devenit prima organizație din România, publică sau privată, care a secvențiat integral un genom uman pe infrastructură proprie.
Miza mai mare este ca, în timp, informațiile despre microbiom să nu rămână izolate într-un raport, ci să poată fi puse lângă datele genetice, biometrice, istoricul medical și alte informații despre sănătatea pacientului. MedLife spune că intenționează să integreze aceste date în propria aplicație și să le folosească pentru recomandări de prevenție tot mai individualizate.
În aceeași săptămână, MedLife cumpără 75% dintr-un laborator românesc de diagnostic avansat
Direcția nu se oprește la microbiom. La doar câteva zile după anunțarea noului test, MedLife a anunțat și achiziția a 75% din Qualipat, o companie românească fondată în 2016 și specializată în anatomie patologică, imunohistochimie și teste moleculare.
Qualipat operează în Oradea și Timișoara, are 21 de angajați, aproximativ 3.000 de pacienți lunar și a înregistrat în 2025 afaceri de circa 1,2 milioane de euro. Planurile celor două companii includ dezvoltarea patologiei digitale și folosirea unor soluții de inteligență artificială pentru analiza biomarkerilor oncologici.
Legătura dintre cele două vești este tocmai încercarea de a aduna în România mai multe bucăți ale diagnosticului avansat: anatomie patologică, biologie moleculară, genetică, genomică și, acum, analiza microbiomului. Ideea este ca informațiile să poată fi interpretate împreună și, mai ales în oncologie, să contribuie la decizii terapeutice mai bine adaptate fiecărui pacient.
Pentru România, poate cea mai importantă parte a acestei povești este însă mai puțin spectaculoasă decât tehnologia în sine: analize care până ieri plecau peste graniță pot începe să genereze aici expertiză, date și cercetare. Iar dacă această infrastructură va fi folosită nu doar pentru servicii comerciale, ci și pentru cercetare și dezvoltarea unor instrumente medicale validate, câștigul poate depăși cu mult un singur test nou lansat pe piață.
