În 2025, Ronaldinho oferea o experiență de excepție în cadrul Sports Festival. În același an, Emma Răducanu a jucat la Cluj în cadrul Transylvania Open. Anul acesta, cel mai așteptat eveniment din cadrul Sports Festival este meciul de retragere al Simonei Halep.
Poate ai fost gustat din experiențele pe care aceste evenimente ni le oferă, poate le-ai trăit doar din fața ecranului sau doar ai trecut pe lângă afișele din oraș și te-ai întrebat, în treacăt: „Chiar se întâmplă asta la noi?”. Indiferent din care categorie faci parte, azi intrăm în culisele a două evenimente concepute la standarde internaționale care adună zeci de mii de participanți, generează un impact economic de milioane de euro în economia locală și pun Clujul și România pe harta europeană a sportului de elită.
Mirel Alexa, director executiv Transylvania Open și cofondator Sports Festival, vorbește despre cum se construiesc aceste proiecte pe termen lung, ce presupune organizarea lor la acest nivel și ce înseamnă munca unei echipe care transformă astfel de momente în realitate.
Mirel, cum arată imaginea de ansamblu: câți participanți au anual Sports Festival și Transylvania Open, cât de mare e echipa care le organizează, care sunt veniturile și investițiile și cum contribuie acestea la vizibilitatea Clujului?
Construim proiecte care au depășit de mult statutul de evenimente punctuale și care au devenit platforme cu impact real în comunitate. În 2025, Sports Festival a adunat peste 150.000 de participanți, ceea ce confirmă că interesul pentru sport de masă, pentru experiențe sportive de calitate și pentru evenimente accesibile publicului larg este foarte mare. La Transylvania Open, vorbim, de asemenea, despre un eveniment care atrage anual zeci de mii de spectatori (aici, sigur, suntem limitați la capacitatea sălii), audiențe importante în online și în broadcast, plus un interes tot mai mare din partea jucătoarelor, partenerilor și publicului internațional.
Din punct de vedere operațional, aceste proiecte sunt susținute de o echipă de bază relativ suplă, dar foarte bine sudată, care se extinde consistent în perioadele de producție, cu colaboratori, furnizori, freelanceri, echipe tehnice, voluntari și parteneri. Este un model de lucru care cere multă coordonare, dar care ne permite să rămânem flexibili și foarte eficienți.
La nivel de venituri și investiții, vorbim despre proiecte complexe, cu bugete mari, în care resursele vin din sponsorizări, ticketing, parteneriate comerciale, hospitality, proiecte conexe și, evident, o muncă foarte atentă de construcție financiară. Ce este important pentru noi este că o parte semnificativă din aceste bugete rămâne în Cluj, prin servicii, logistică, producție, cazare, transport, echipe locale și consum generat în oraș. Dincolo de cifre, efectul cel mai vizibil este acesta: Clujul câștigă notorietate, relevanță și o poziționare tot mai clară ca oraș care poate găzdui evenimente sportive și de entertainment la standarde internaționale.
În cele patru zile de Sports Festival creați un univers care cuprinde peste 25–30 de sporturi, competiții, concerte și meciuri‑spectacol, toate în același loc. Cum gândiți experiența unui participant – de la copilul care pune pentru prima dată mâna pe o rachetă sau o minge până la fanul care vine doar pentru meciul cu legende?
Sports Festival e gândit ca un ecosistem, nu ca o succesiune de activități. Foarte important pentru noi este ca fiecare om care intră în festival să simtă că are locul lui acolo, indiferent dacă vine să alerge, să încerce pentru prima dată un sport, să își aducă copilul la inițiere, să participe la o competiție sau să vadă un meci demonstrativ cu mari legende.
Copilul care pune pentru prima dată mâna pe o rachetă sau pe o minge are nevoie de acces ușor, de un cadru prietenos, de oameni care să îl încurajeze și de încrederea că sportul este (și) pentru el. La celălalt capăt, fanul care vine să vadă un meci demonstrativ trebuie să simtă că participă la un eveniment special, bine produs, memorabil. Între aceste două poluri ale experienței, construim foarte mult pe ideea de fluiditate: să existe mereu ceva de descoperit, ceva de văzut, ceva de încercat.
Sports Festival a însemnat în 2025 inițiere în peste 25 de sporturi, competiții pentru profesioniști și amatori, Sports Talks, concerte, activări interactive, lansări de carte, NutriTalks, parade, zone pentru familii și, desigur, evenimente-spectacol. Toate acestea sunt gândite astfel încât experiența să fie completă și să creeze o relație reală între participant și ideea de mișcare.
Sports Festival a adus mari campioni precum Ronaldinho și Agassi, iar meciul de retragere al Simonei Halep programat pentru iunie 2026 a vândut 1.200 de bilete în 8 minute. Cum transformați aceste momente unice în elemente care schimbă în bine turismul, economia locală și felul în care lumea vede România?
Astfel de momente au o forță care depășește evenimentul în sine. Când reușești să aduci la Cluj nume ca Ronaldinho, Andre Agassi, Steffi Graf sau să construiești în jurul Simonei Halep un eveniment de retragere cu o asemenea încărcătură, atragi automat atenție, public nou, presă, consum, emoție colectivă și o altă scară de vizibilitate pentru oraș și pentru țară.
În mod concret, asta înseamnă turiști, nopți de cazare, restaurante pline, transport, echipe tehnice, servicii contractate local și un efect în lanț în economia locală. Și nu numai, pentru că, pentru anumite activități avem nevoie de soluții tehnice din afara orașului. Pentru noi e la fel de importantă și imaginea. Când reușești să produci evenimente curate, bine organizate, cu standarde foarte bune și cu feedback excelent de la invitați internaționali, schimbi percepția legată de România. Nu este doar despre Cluj, ci despre capacitatea României de a livra experiențe relevante la nivel european.
Faptul că biletele pentru primul val dedicat meciului de retragere al Simonei s-au epuizat extrem de repede arată nu doar interesul pentru una dintre cele mai mari sportive, ci și încrederea publicului în faptul că aceste evenimente merită trăite live.
Care sunt sursele principale de venit care au făcut proiectele profitabile (Sports Festival și Transylvania Open) și cum ați echilibrat riscurile inițiale?
Sursele principale de venit sunt cele clasice pentru industria noastră, dar cheia este felul în care le combini și le aduci la maturitate. Vorbim despre sponsorizări, parteneriate comerciale, ticketing, hospitality, activări de brand, drepturi comerciale și proiecte conexe dezvoltate în jurul evenimentelor. La unele dintre ele, cum este Sports Festival, ai și o componentă importantă de acces gratuit, deci modelul economic trebuie gândit mult mai atent, pentru că nu poți miza pe vânzarea de bilete.
Riscurile inițiale au fost echilibrate prin creștere treptată, prin multă disciplină financiară și prin faptul că nu am încercat să sărim etape. Am preferat să construim credibilitate ediție cu ediție. În paralel, am investit în relațiile cu partenerii și în calitatea experienței oferite. Așa că noi am încercat să construim solid și să creștem organic.
Transylvania Open a fost desemnat, doi ani la rând, cel mai bun turneu din lume la categoria WTA 250. Ce nu se vede în poze și în transmisii, dar face diferența la acest nivel?
Ceea ce nu se vede este, de multe ori, exact ce contează cel mai mult: rigoarea operațională, finețea relației cu jucătoarele, viteza de reacție, atenția la detalii și capacitatea echipei de a preveni probleme înainte să apară. Sau de a le rezolva cât mai eficient. Un turneu de nivelul acesta nu este doar despre teren și spectacol, ci despre zeci și sute de mici decizii care compun o experiență impecabilă pentru sportivi, staff, parteneri și public.
Jucătoarele simt imediat dacă sunt respectate, dacă logistica funcționează, dacă transportul, antrenamentele, programarea, hotelul, mesele, comunicarea și atmosfera generală sunt la nivelul pe care îl așteaptă. Faptul că Transylvania Open a fost votat de jucătoare, doi ani la rând, cel mai bun turneu WTA 250 spune foarte mult despre partea asta invizibilă, dar esențială.
Prin Sports Festival, Transylvania Open și Winners, Clujul devine un hub sportiv european. Care sunt deciziile cheie pe care le-ați luat ca să creșteți organic și strategic și cum ar putea fi replicat modelul în alte orașe din România?
Cred că una dintre deciziile cele mai bune a fost să tratăm aceste proiecte ca pe un portofoliu coerent, nu ca pe evenimente izolate. Fiecare proiect l-a ajutat pe celălalt: Sports Festival a creat deschidere și comunitate, Transylvania Open a consolidat reputația internațională. Avem și alte proiecte conexe care completează tabloul: Biletul de Sănătate și Urban Playfield.
A doua decizie importantă a fost să lucrăm foarte aproape de realitatea orașului: infrastructura existentă, publicul local, partenerii locali, universitățile, cluburile, autoritățile, mediul de business. Nu am încercat să importăm mecanic un model, ci să construim unul adaptat locului.
Modelul poate fi replicat și în alte orașe, dar nu prin „copy-paste”. Fiecare oraș are nevoie de o formulă proprie, de parteneri locali puternici, de infrastructură și de o echipă care să aibă răbdare. Nu cred în evenimente mari construite peste noapte doar din ambiție. Cred în proiecte care cresc odată cu comunitatea lor.
Ce te ține conectat la ceea ce faci și ce simți că aduceți în viețile oamenilor prin aceste proiecte?
Mă ține conectat sentimentul că nu construim doar evenimente, ci contexte în care oamenii trăiesc ceva valoros. Pentru unii este prima întâlnire cu un sport. Pentru alții este șansa de a-și vedea idolul. Pentru alții este o zi în care își aduc copilul la festival și pleacă de acolo cu dorința de a face mai multă mișcare sau de a-și schimba stilul de viață. Asta contează mult.
Cred că aducem în viețile oamenilor energie bună, motivație, bucurie și, poate cel mai important, ideea că sportul nu este doar pentru profesioniști. Este pentru toți.
Cum reușiți să transformați toată agitația din culise într-un mecanism care funcționează?
Prin structură, claritate și o echipă care știe să rămână calmă sub presiune. Din exterior se vede doar produsul final. În culise există un volum uriaș de muncă, scenarii, liste, riscuri, alternative, back-up plans și coordonare între foarte multe departamente.
Cred că una dintre calitățile cele mai importante într-un astfel de context este capacitatea de a prioritiza corect. Nu toate problemele au aceeași greutate, iar un lider bun trebuie să dea ritmul și să țină direcția. În același timp, am învățat că agitația nu trebuie confundată cu eficiența. Mecanismele bune sunt cele în care oamenii știu ce au de făcut, când și cu cine.
Reacția echipei face de multe ori diferența între haos și succes. La ce aspecte te uiți când e vorba de a aduce oameni noi în echipă?
Aducerea unor noi membri în echipă e o decizie pe care o luăm de comun acord, în boardul Sports Festival. Ne uităm foarte mult la atitudine și la capacitatea de a lucra bine cu alți oameni. Competențele tehnice sunt importante și se pot rafina, dar într-un mediu ca al nostru, unde ritmul este intens și proiectele sunt complexe, contează enorm seriozitatea, asumarea, flexibilitatea și felul în care omul reacționează când apare presiunea. Cei care se potrivesc cu noi sunt cei care știu să stea și în prim-plan, și în culise, când este nevoie.
Cum arată, în culise, o cultură organizațională sănătoasă: ce reguli, abordări sau moduri de a face lucrurile v-au ajutat să creșteți echipa și oamenii care o compun?
O cultură sănătoasă, pentru noi, înseamnă o comunicarea directă, feedbackul clar, responsabilitatea și respectul reciproc. Încercăm să păstrăm standarde ridicate, dar și un climat în care oamenii să poată crește fără frica permanentă de greșeală.
Ce ne-a ajutat mult a fost să construim în jurul unor valori destul de simple: seriozitate, asumare, deschidere, bun-simț, grijă față de colegi și grijă față de calitatea muncii făcute.
Dacă te uiți la România antreprenorială azi, ce vezi diferit față de acum 10–15 ani în ceea ce privește capacitatea de a face proiecte de așa anvergură?
Cred că există mult mai mult curaj și mai multă competență. Acum 10–15 ani, foarte multe proiecte mari păreau imposibile sau erau văzute ca excepții. Astăzi există mai multe echipe, mai mulți antreprenori și mai multe organizații care gândesc la scară mare și care înțeleg că pot construi serios și competitiv.
În același timp, cred că și publicul din România s-a schimbat. A devenit mai atent, mai exigent, mai obișnuit cu standarde bune. Asta pune presiune pe organizatori, dar e o presiune sănătoasă. Te obligă să crești.
Abonează-te la newsletterul PozitiVești
Dacă ai putea extrage câteva lecții prețioase pentru tine, ce ai vrea să înțeleagă un tânăr antreprenor despre cât construcția unui proiect solid pe termen lung?
Aș spune, în primul rând, să aibă răbdare. Proiectele solide nu se construiesc repede și nu cresc liniar. Vor exista etape în care pare că nu se vede nimic, dar exact acolo se pune fundația.
Apoi, să nu subestimeze importanța echipei. Niciun proiect cu adevărat mare nu poate fi dus singur. Și, poate cel mai important, să nu confunde vizibilitatea cu valoarea muncii făcute. În lumea de azi e foarte ușor să pari că ai construit ceva, fără să fi construit de fapt. Dar pe termen lung, singurul lucru care rămâne este consistența.
Surse foto: arhiva personală a lui Mirel, pagina de Facebook Transylvania Open și Sports Festival.
