Melania Dima este pasionată de fotografia de natură și de cea rurală, dar fotografiază cu drag și Bucureștiul, în timpul plimbărilor prin parcuri sau pe străzile pitorești ale orașului, încărcate de povești. A început să fotografieze în urmă cu 12-13 ani, folosind un aparat compact Nikon. Ulterior, a trecut la un Canon 50D, cu care a surprins și frumoasele magnolii. În prezent, camera ei principală este un Sony A99.
Fotografia mi-a fost mereu bucurie și terapie, un balsam pentru suflet – și încă îmi este. Fac poze în primul rând pentru mine, ca să-mi amintesc clipele trăite, dar mă bucur nespus când plac și altora, când mi se spune că imaginile mele stârnesc o emoție.
Sunt mai degrabă un fotograf solitar, dar, din când în când, îmi place să am alături un prieten vechi în plimbările foto. Mă amuză de fiecare dată când mi se spune: «Am fost acolo cu tine, dar nu părea așa frumos cum faci tu să se vadă în poze.»
Lumea mea e frumoasă, iar pozele trebuie să fie plăcute ochilor, să aducă bucurie privitorului. Îmi place mult acest citat de Ana Blandiana: „Lumea pe care am văzut-o eu este, sunt sigură, mai frumoasă decât adevărata lume.”
Fotografia cu magnolii are și o poveste:
E făcută pe 25 martie, când mi-am luat o zi liberă de la muncă special pentru o plimbare prin Cotroceni la pozat magnoliile. Verificasem starea vremii, văzusem poze cu magnolii postate deja pe Facebook de alții și eram nerăbdătoare să le văd si eu. Aici este rezultatul – un întreg album cu magnolii.
