În ultimii ani, România a vorbit constant despre digitalizare, un cuvânt care sună bine în discursuri și strategii, dar care, în realitate, nu s-a tradus în servicii publice eficiente și accesibile. Deși avem internet rapid, legislație modernă și proiecte de identitate digitală, cetățenii și antreprenorii se confruntă zilnic cu birocrația analogică: aplicații greu de folosit, sisteme care nu comunică între ele și ghișee care rămân mai puternice decât orice aplicație. În spatele acestor probleme stă o lipsă fundamentală: o organigramă clară a digitalizării, adică o structură de guvernanță care să transforme planurile în rezultate.
OECD avertizează de aproape un deceniu că România suferă de fragmentare, lipsă de coordonare și de o cultură a „efortului comun”. Recomandările internaționale sunt constante: un CIO guvernamental cu autoritate, politici coerente și servicii digitale centrate pe cetățean. În lipsa acestora, digitalizarea rămâne o sumă de inițiative disparate, fără viziune de ansamblu. O organigramă eficientă nu înseamnă doar funcții și diagrame, ci un mecanism de leadership și responsabilitate care dă coerență întregului sistem public.
De altfel, OECD sublinia și în 2023 că România are nevoie urgentă de o instituție cu mandat și legitimitate reală pentru a conduce transformarea digitală. Fără o astfel de ancoră strategică, progresele rămân fragile, dependente de cicluri politice. De aici și nevoia unei strategii de guvernanță digitală clare, cu echipe dedicate, resurse, competențe și instrumente care să susțină implementarea la toate nivelurile administrației.
În acest context, raportul Digital Governance Framework for Romania, realizat de un grup de experți implicați direct în transformarea digitală a Estoniei, oferă o radiografie în premieră a guvernanței digitale din țara noastră. Pe baza întâlnirilor din București cu 19 reprezentanți din instituții publice, mediul privat, academic și societatea civilă, raportul, comandat și facilitat de think tank-ul românesc Edge Institute, nu doar analizează situația actuală, ci propune și o soluție concretă, aplicabilă în următorii doi ani. Modelul de guvernanță centrală sugerat include: un Vicepremier responsabil de digitalizare, un CIO guvernamental apolitic și profesionist, un Consiliu Digital cu putere reală de decizie și repoziționarea ADR ca resursă cheie de execuție a strategiei și a planului de acțiune.
Acest model, inspirat din experiența Estoniei – lider european al serviciilor publice digitale – ar permite României să treacă de la proiecte izolate la o transformare sistemică. În parteneriat cu Digital Nation, echipa care include și fostul CIO al Estoniei, Edge Institute propune o arhitectură instituțională realistă, menită să aducă coerență, transparență și eficiență procesului de digitalizare.
Momentul este unul critic. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește serviciile publice digitale, dar tocmai acest decalaj oferă șansa unui progres rapid, dacă există voință politică și coerență. Cetățenii își doresc servicii simple și funcționale, iar sondajele arată că sprijinul public pentru digitalizare este în creștere. Avem infrastructură, expertiză și un sector privat competitiv, lipsește doar legătura dintre ele.
Organigrama digitalizării nu este un detaliu birocratic, ci cheia care poate transforma România dintr-o țară a promisiunilor în una a implementării. Nu mai este vorba despre dacă vom reuși, ci despre cât de repede putem construi un sistem coerent, integrat și centrat pe oameni, un prim pas real spre România viitorului.
Sursă imagine cover: Freepik.
