Alex Jitaru, fotograf pasionat, și-a petrecut primii ani din viață la țară, un mediu care i-a rămas profund în suflet. Odată cu începerea clasei întâi, s-a mutat împreună cu familia la oraș, unde nu s-a simțit niciodată în largul lui și a detestat fiecare clipă trăită în agitația urbană. Din fericire, anul trecut s-a mutat definitiv înapoi la țară, un loc care îi oferă conexiunea dorită cu natura și cu animalele.
Prima cameră foto și-a achiziționat-o în urmă cu zece ani, iar de atunci nu a făcut upgrade-uri semnificative, considerând că nu este necesar un echipament scump pentru a realiza cadre reușite. În viziunea lui, succesul în fotografie depinde în totalitate de fotograf – de perseverența, răbdarea și pasiunea cu care își face meseria.
A început cu fotografia de peisaj, dar în timp a oscilat între aceasta și fotografia cu animale sălbatice. Majoritatea fotografiilor sale de wildlife sunt realizate la țară, în apropierea casei, iar peisajele sunt surprinse atât în satul natal, cât și la munte, în timpul drumețiilor.
A participat o singură dată la un concurs de fotografie, însă fără succes. Cu toate astea, preferă să își tipărească fotografiile pentru a se bucura de ele în format fizic.
Despre vulpița asta șireată, Alex ne-a spus că a fost cea mai frumoasă surpriză din prima zi de Paște:
„Mă dusesem în seara de Paște să pândesc un căprior dar nu a mișcat nimic în locul respectiv, iar la întoarcere, fix după apus, m-am așezat lângă o vizuină despre care știam că are pui, pentru că îi văzusem cu două zile înainte. M-am așezat într-o scobitură și, după câteva minute, îl văd pe ăsta micu’ că iese curios și puțin confuz. A zbughit-o repede înapoi când și-a dat seama că ceva e dubios lângă vizuină.”
