Românii sunt din ce în ce mai mulțumiți de viețile lor, potrivit unui raport recent publicat de Eurostat. Cu un scor de 7,7 din 10, acesta reprezintă cel mai mare nivel de satisfacție înregistrat în ultimii cinci ani. Țara noastră ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în acest clasament, alături de Slovenia, Austria și Belgia, fiind depășită doar de Finlanda, care a obținut 7,8 puncte.
Media europeană a satisfacției vieții este de 7,3, iar țări precum Grecia și Letonia se află în partea inferioară a clasamentului, cu 6,9 puncte. Bulgaria ocupă ultimul loc, cu un scor de doar 5,9 puncte.
Clasamentul Eurostat ia în calcul mai mulți factori care influențează percepția satisfacției, cum ar fi situația materială, nivelul de educație, mediul de reședință, vârsta și structura familiei. În România, cei mai satisfăcuți sunt tinerii care locuiesc în orașe, au venituri mari și familii în care crește cel puțin un copil. În schimb, persoanele mai puțin mulțumite sunt cele în vârstă, care locuiesc în mediul rural, au venituri reduse și o familie restrânsă.
Deși pentru poate părea surprinzător, nu este pentru prima dată când românii declară un nivel ridicat de satisfacție. Studiile recente legate de fericire și calitatea vieții arată că România se poziționează constant în topurile de pe harta fericirii europene. Rezultatele sondajului, la care au participat femei și bărbați cu vârsta de peste 16 ani, subliniază că, în ciuda dificultăților, românii reușesc să găsească motive de satisfacție și optimism în viețile lor.
Pentru a înțelege mai bine cum percep românii satisfacția vieții, Europa Liberă a discutat cu Radu Umbreș, antropolog și conferențiar universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative:
„Generațiile mai în vârstă sunt cele care au fost, istoric, mai ghinioniste, în timp ce tinerii, inclusiv cei sub 25 de ani, trăiesc într-una dintre cele mai prospere perioade din istoria României. Există oportunități de angajare, oportunități de educație, mult mai multă libertate decât în generația părinților sau a bunicilor.”
Radu subliniază însă că în România există un contrast semnificativ între zonele urbane și cele rurale. Orașele continuă să se dezvolte și să progreseze, în timp ce satele au nevoie de mai mult sprijin pentru a ajunge la același nivel. Totodată, vârsta înaintată aduce vine cu greutăți, cum ar fi izolarea socială sau sentimentul de a nu fi complet integrat. De aceea, tinerii români, care se bucură de mai multe oportunități, se simt, în general, mai satisfăcuți de viața lor.
Sursa foto cover: Priscilla Du Preez on Unsplash.
