Depresie, anxietate, insomnie, izolare socială. Acestea sunt doar câteva dintre efectele dependenței de internet la tineri, iar specialiștii din România trag un semnal de alarmă: problema este reală, dar nu există un tratament standardizat. Acum, însă, un grup de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) vine cu o soluție concretă: primul ghid științific pentru tratarea dependenței de internet la adolescenți.
Noua metodologie revoluționară construită în 20 de pași oferă o soluție concretă pentru părinți, terapeuți și adolescenți, introducând conceptul de „zonă verde”, care propune o utilizare echilibrată a internetului, fără interdicții radicale. Altfel spus, în loc să le taie adolescenților accesul la tehnologie, ghidul îi învață cum să o folosească responsabil.
„Orice interdicție totală este sortită eșecului. Internetul este parte din viața de zi cu zi a tinerilor, iar problema nu este existența lui, ci felul în care este folosit”, explică conf. univ. dr. Adina Karner-Huțuleac, coordonatoarea studiului.
Un fenomen care nu mai poate fi ignorat
România are una dintre cele mai rapide creșteri ale accesului la internet din Europa, ce a ajuns la 94,57% în decembrie 2024. Însă, în ciuda acestui grad mare de conectivitate, tinerii români au cel mai scăzut nivel de competențe digitale din UE: doar 46% dintre cei cu vârste între 16 și 29 de ani au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 71%.
Mai mult, România este singura țară din Uniunea Europeană unde rețelele sociale sunt folosite mai mult decât internetul utilitar (emailuri, apeluri video, informare). Această realitate face ca mulți adolescenți să cadă în capcana consumului excesiv și să ajungă să depindă de internet într-un mod nesănătos.
„Vedem zilnic în cabinetele noastre adolescenți care suferă din cauza acestei dependențe. Se confruntă cu depresie, anxietate, insomnie, iritabilitate și rezultate academice din ce în ce mai slabe”, explică coordonatoarea.
„Zona verde” reprezintă soluția echilibrului
Până acum, abordarea clasică a dependenței de internet recomanda abstinență totală, similară cu tratamentele pentru dependența de alcool sau jocuri de noroc. Cercetătorii UAIC au constatat că această metodă este inutilă și nerealistă pentru adolescenți.
„Dacă le luăm complet accesul la internet, nu rezolvăm problema. Ei au nevoie de internet pentru școală, pentru socializare, pentru informare. Scopul nostru nu este să îi deconectăm, ci să îi ajutăm să mențină un echilibru sănătos”, explică drd. Andreea Huțul, coautoare a ghidului.
Așa a apărut „zona verde”, un concept care îi ajută pe tineri să înțeleagă diferența dintre utilizarea utilă și cea nocivă a internetului.
„Zona verde nu se bazează pe un număr de ore fixe, ci pe motivația reală din spatele utilizării internetului. Dacă un adolescent petrece 4 ore online pentru teme și cercetare, iar apoi mai dorește să navigheze pe internet, acest lucru nu este neapărat problematic. Dar dacă folosește internetul în exces, fără un scop clar, sau devine agresiv și iritabil când i se restricționează accesul, atunci putem vorbi de un semnal de alarmă”, explică studenta Luisa-Diana Antoniac, membră a echipei de cercetare.
Semnele dependenței: la ce să fie atenți părinții
Echipa UAIC a identificat câteva semnale clare care ar trebui să îi alerteze pe părinți:
- Preocupare excesivă pentru timpul petrecut online – adolescentul vorbește constant despre internet și își planifică întreaga zi în funcție de accesul la tehnologie.
- Reacții emoționale puternice când i se restricționează accesul – iritabilitate, nervozitate, chiar și stări depresive.
- Nevoia de a crește timpul online pentru a obține aceleași senzații de plăcere sau relaxare.
- Scăderea interesului pentru activități offline – renunțarea la sport, ieșiri cu prietenii sau hobby-uri.
„Dacă un adolescent începe să își sacrifice somnul, temele sau timpul petrecut cu familia pentru a sta online, este momentul ca părinții să intervină”, avertizează drd. Tudor-Daniel Huțul.
Ghidul de 20 de pași: cum se tratează dependența de internet
Ghidul propus de cercetătorii UAIC include o metodologie clară, structurată în patru etape esențiale:
🔹 Ședințele 1-5: Evaluare detaliată, psihoeducație și introducerea conceptului de „zonă verde”.
🔹 Ședințele 6-10: Dezvoltarea unor alternative la utilizarea excesivă a internetului – tehnici de gestionare a stresului, mindfulness și strategii de relaxare.
🔹 Ședințele 11-15: Lucru asupra dinamicii emoționale și familiale – îmbunătățirea comunicării și reglarea emoțională.
🔹 Ședințele 16-20: Prevenirea recidivelor și crearea unor strategii de menținere a echilibrului digital pe termen lung.
O soluție aplicabilă și pentru adulți
Deși inițial conceput pentru adolescenți, ghidul poate fi folosit și de adulți.
„Oricine poate cădea în capcana dependenței de internet. Vârsta, profesia sau statutul social nu sunt o barieră”, explică cercetătorii.
Ghidul complet este disponibil în The American Journal of Family Therapy: Addressing Internet Addiction Among Adolescents: A Literature Review and a Proposal of Guidelines for Psychotherapists and Mental Health Workers.
