Social Innovation Solutions, în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, lansează Ghidul de bune practici Climate Paths, un instrument strategic destinat să accelereze tranziția verde în România. Ghidul oferă recomandări utile pentru cercetători, decidenți politici și antreprenori, promovând adoptarea tehnologiilor verzi și a soluțiilor sustenabile, esențiale în combaterea schimbărilor climatice.
Un parteneriat pentru viitorul verde al României
Proiectul Climate Paths, derulat de Social Innovation Solutions, a reunit peste 200 de experți la Forumul „Bilateral Green Innovation: Climate Solutions” din București (octombrie 2024), pentru a discuta provocările în cercetare și a identifica soluții pentru integrarea tehnologiilor verzi. Ulterior, o delegație română a vizitat Norvegia, unde a descoperit ecosisteme inovative precum EIK Lab și Aggrator, care demonstrează cum cercetarea și antreprenoriatul pot colabora pentru dezvoltarea soluțiilor sustenabile. Vizita a fost posibilă datorită accesului simplificat la fonduri europene, care au permis implementarea rapidă a tehnologiilor de vârf, inclusiv soluții avansate de captare a carbonului și aplicații pentru optimizarea energetică.
În urma acestor activități și evenimente, a fost creat Ghidul de bune practici Climate Paths, care sintetizează principalele provocări și soluții pentru transformarea ecosistemului de cercetare și inovare din România. Poți descărca gratuit ghidul complet de AICI.
„Ghidul Climate Paths nu este doar o listă de recomandări – este o oportunitate de a regândi abordarea României în ceea ce privește cercetarea și inovarea. Acum dispunem de exemple clare de bune practici, care pot fi adaptate pentru a accelera tranziția verde și a genera un impact real în economie și societate.” – a declarat Ciprian Stănescu, președintele Social Innovation Solutions.
Provocările care frânează inovația
Cercetarea din România se confruntă cu probleme sistemice, precum subfinanțarea, infrastructura insuficientă și birocrația excesivă, care limitează implementarea tehnologiilor avansate și afectează colaborările internaționale. În plus, exodul tinerilor cercetători, atrasi de condițiile mai bune din străinătate, subminează dezvoltarea ecosistemului de inovare din țară. Colaborarea între mediul academic și sectorul privat rămâne insuficientă, ceea ce îngreunează transferul tehnologic și comercializarea inovațiilor.
Soluții pentru transformarea cercetării în România
Ghidul Climate Paths propune soluții inspirate de bunele practici din Norvegia, menite să depășească aceste provocări și să transforme cercetarea românească într-un motor al tranziției verzi. Printre recomandările-cheie se numără:
- Crearea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru susținerea cercetării și dezvoltării tehnologiilor verzi.
- Dezvoltarea parteneriatelor public-private, esențiale pentru transferul rapid de tehnologie și comercializarea inovațiilor.
- Creșterea investițiilor în cercetare prin mecanisme de finanțare dedicate și simplificarea accesului la fonduri.
- Implementarea unor programe de formare pentru integrarea tinerilor cercetători în ecosistemul de inovare.
- Construirea unor ecosisteme de inovare colaborative, inspirate de modele de succes din Norvegia.
Pentru ca România să joace un rol activ în tranziția verde europeană, este necesar să se intensifice cooperarea internațională și să se integreze principiile ESG (Environmental, Social, Governance) în toate politicile de cercetare și inovare. Aceste măsuri vor consolida poziția țării ca lider regional în domeniul sustenabilității și tehnologiilor verzi.
Sursa foto cover: hotnews.ro
