Acum un deceniu, democrația părea un concept greu de adus în sala de clasă în mod relevant. Azi vedem că educația ne-a salvat de glonțul trecut pe la ureche. Parte din această schimbare e și misiunea curajoasă asumată de echipa Expert Forum: să transforme educația civică într-un proces viu, care să le ofere profesorilor și elevilor uneltele pentru a înțelege și a trăi valorile democratice. Așa s-a născut programul Școala pentru Democrație, prin care peste 250 de profesori și mii de elevi din România și Republica Moldova au învățat cum funcționează statul de drept, ce înseamnă implicarea civică și cum pot contribui activ la schimbare.
În cei 10 ani de existență, programul a devenit un spațiu de încredere, dialog și colaborare între profesori și tineri. Sub umbrela sa, au prins contur competiții de discursuri publice, ateliere, tabere de formare, planuri de acțiune locală, dezbateri despre fake news, despre influența platformelor sociale și educație civică. Poate cel mai important este însă faptul că programul a reușit să schimbe percepții: asupra materiei „educație civică”, asupra rolului profesorului și, mai ales, asupra tinerilor – care nu doar că pot avea o voce, ci pot inspira schimbarea pe care și-o doresc.
Am stat de vorbă cu Cezara Grama, coordonatoarea programului Școala pentru Democrație despre lecțiile ultimului deceniu, despre dificultățile pe care le întâmpină profesorii și elevii și despre cum construiești o democrație pe bune, cu pași mici, încă din școală. E o discuție despre oamenii care cred că schimbarea nu vine de sus, ci se construiește de jos, cu răbdare, curaj și încredere.
Cum a evoluat proiectul Școala pentru Democrație în 10 ani de activitate?
Povestea noastră, a programului Școala pentru Democrație, a început acum 10 ani din dorința de a aduce democrația mai aproape de profesorii și elevii din România. În 2015, am început cu prima tabără de vară pentru profesorii de educație civică și istorie care își doreau să descopere informații și instrumente noi pentru a vorbi cu elevii lor despre democrație și importanța ei pentru societatea românească. Am învățat foarte multe în cei 10 ani, am construit relații de încredere cu cei peste 250 de profesori din comunitate, care ne-au primit în clasele și comunitățile lor și am încercat împreună să înțelegem cum putem face mai atractivă și mai relevantă educația civică pentru cetățenii acestei țări.
În cifre, 10 ani din programul Școala pentru Democrație înseamnă azi:
- o comunitate de peste 250 de profesori din România și Republica Moldova care au fost implicați în program;
- peste 6.000 de elevi care au beneficiat direct sau indirect de activitățile programului;
- 1.000 de elevi care au participat la programul „Let’s Talk About YOU(th)!” și au susținut discursuri publice despre problemele importante lor și comunităților lor;
- 4.000 de elevi care au participat la activități organizate de profesorii lor pe baza materialelor dezvoltate de EFOR;
- peste 300 de ore de ateliere pentru elevi și 260 de ore de formare pentru profesori;
- 2 tabere civice dedicate tinerilor, unde aceștia au lucrat în echipe cu experți în politici publice și stat de drept și au dezvoltat planuri de acțiune pentru comunitățile lor. Mai departe, au organizat 30 de activități locale, implicând alți 700 de tineri.
Ce programe derulați în prezent și ce vă mână-n luptă?
Noi, Expert Forum, credem cu tărie că e nevoie ca cetățenii să își cunoască drepturile și să știe să le ceară. Implicarea cetățenilor în deciziile care se iau la nivelul comunității prin folosirea instrumentelor de participare publică contribuie pe termen lung la bunăstarea comunităților noastre. Doar așa progresăm ca societate, doar așa instituțiile publice devin mai democratice, mai transparente, mai înclinate către binele public. Asta ne mână în luptă pe noi.
Munca noastră cu profesorii și tinerii la nivel local este un spațiu în care învățăm împreună cum e cu democrația, ce înseamnă de fapt pentru fiecare dintre noi și de ce e cea mai bună variantă. Și poate cel mai important, învățăm că e nevoie ca fiecare dintre noi să se implice ca să putem să o protejăm și să o facem să funcționeze cum trebuie. Programul Școala pentru Democrație a crescut mult de acum 10 ani și sub umbrela lui „adăpostim” multe inițiative care sprijină obiectivul programului: să aducem democrația mai aproape de școlile din România și să le oferim profesorilor și elevilor contexte să înțeleagă cum funcționează democrația și rolul important pe care ei, fiecare, îl joacă în acest proces.
Programul Școala pentru Democrație a început în 2015 ca un program de formare pentru profesorii de istorie și educație civică, dar nu numai, pe teme legate de democrație și bună guvernare. Astăzi continuăm această componentă și îi sprijinim pe profesori cu diferite seminare, ateliere, tabere de formare pe teme legate de democrație, ancorate mult în realitatea noastră cotidiană.
De câțiva ani lucrăm în mod special cu profesorii care au sarcina dificilă de a aduce democrația în clasă la singura materie care abordează subiectul acesta în sistemul public de educație – educația pentru cetățenie democratică sau, cum o știm o parte dintre noi, educația civică. Pregătim un curs online cu materiale de sprijin la clasă pe această materie și încercăm să facem conceptele democratice ușor accesibile profesorilor și elevilor din întreaga țară: ce face Parlamentul, cum funcționează justiția, ce înseamnă echilibrul puterilor și ce drepturi am ca cetățean.
Din 2020, programul Școala pentru Democrație are o componentă în care lucrăm direct cu tinerii și îi sprijinim să își facă vocea auzită în comunitățile lor cu privire la problemele care îi afectează în mod direct – programul Let’s talk about YOU(th)!, o competiție de discursuri publice. Credem că e important ca tinerii să aibă ocazia să se implice în comunitățile lor cât mai devreme și să înceapă să reflecteze la care e rolul lor în a încerca să rezolve problema. Cu alte cuvinte, cum trecem de la uzuala replică „să se facă ceva” la „cum pot eu să fac ceva”.
Cele două componente sunt la fel de importante pentru noi și impactul programului și ajută cu adevărat să schimbe experiența multor comunități cu privire la procesele și instrumentele democratice pe care le avem la dispoziție, dar trebuie să învățăm să le folosim.
În plus, în ultimii ani, lucrăm mult cu profesorii pe tema combaterii dezinformării, a funcționării platformelor de sociale media și impactului pe care îl au asupra vieții lor și a adolescenților cu care lucrează.
Ne poți da câteva exemple de metode și instrumente alternative folosite în programele voastre și impactul lor concret asupra elevilor?
Cea mai eficientă, adaptabilă și de succes metodă pe care am dezvoltat-o pentru a sprijinii tinerii să fie implicați în comunitățile lor este metoda Let’s talk about YOU(th)!. Metoda poate să fie folosită la clasă, integrată la orele de dirigenție, folosită pentru partea de proiect din educația socială de clasa a 7-a, făcută la liceu, extracurricular.
Pornind de la comunitățile din care fac parte tinerii și de la problemele cu care se confruntă ajungem să discutăm despre administrație publică și fake news. Participanții scriu discursuri de 3 minute în care prezintă o problemă importantă, aud despre problemele cu care se confruntă colegii lor și formează la rândul lor o comunitate foarte frumoasă în care se sprijină reciproc. Tocmai aici se formează acest spațiu sigur în care pot să facă primii pași de implicare în comunitate – aici descoperă că ei sunt o parte importantă a societății și că trebuie să-și facă vocea auzită.
Cum poate fi schimbată percepția asupra educației civice, astfel încât să fie văzută ca un domeniu cu impact real asupra vieții elevilor?
Cred că trebuie să ne întrebăm de ce predăm această materie în școală. Ce ne dorim pentru generațiile de copii și adolescenți care parcurg materia asta? Noi, Expert Forum, credem că trebuie să le ofere informații valoroase despre rolul lor și puterea lor ca cetățeni într-o societate democratică, cetățeni care știu să își ceară și apere drepturile și că trebuie să le exercite într-un mod în care protejăm democrația și binele general.
În perioada asta reflectăm împreună la ultimii 10 ani de Școala pentru Democrație și la cum putem să continuăm programul încă alți 10 ani. Ne dorim să construim o comunitate în jurul programului Școala pentru Democrație care să creadă, ca și noi, că democrația trebuie să prindă viață în școlile din România.
Am învățat în echipă foarte multe de la profesori și elevii lor în acești 10 ani. Profesorii cu care lucram au o profesie dificilă în care jonglează cu multe provocări și cred că nu de puține ori tuturor ne este mai ușor să dăm vina pe ei, în totalitate, pentru neajunsurile pe care le observăm în sistemul de educație. Poate la început profesorii cu care am lucrat au fost sceptici tocmai pentru că asta e ce resimt la nivelul societății, însă am descoperit că își fac treaba cu mult devotament și grijă față de elevii lor. Cred, însă, că cea mai importanta lecție pe care am învățat-o lucrând la firul ierbii, cu profesori și elevi, a fost că dacă vrei să ai impact, să contribui cu adevărat la dezvoltarea unei școli sau a unei comunități, trebuie să fii flexibil și să le oferi ce au ei nevoie, nu ce crezi tu că au nevoie.
Cum îi sprijiniți pe profesori să transforme educația civică într-o experiență relevantă și interactivă pentru elevi, care să le cultive acestora gândirea critică și conștiința democratică?
Cu fiecare an în program înțelegem mai bine nevoile profesorilor și ale elevilor și descoperim mai multe modalități prin care putem să fim acolo pentru ei. Dacă la începutul programului ofeream profesorilor instrumente de folosit după ore, într-un spațiu non-formal, în ultimii ani am început să construim instrumente care pot să fie folosite direct la clasă, pentru predare. Am infuzat mult din acțiunile noastre la clasă cu educație non-formală și exerciții care le permit elevilor să descopere concepte, să gândească critic și să colaboreze. Dar toate aceste lucruri au fost posibile pentru că profesorii noștri cred în noi și au mereu o ușă deschisă pentru noi. Fără ei nu aveam spațiu să experimentăm, să învățăm și să creștem. Cred că lecția cea mai importantă pe care o iau cu mine după acești ani de Școala pentru Democrație este cât de importantă este comunitatea și cât de recunoscătoare sunt acestei comunități de profesori.
Democrația există atâta timp cât cetățenii știu să o ceară și înțeleg să o protejeze. Atunci când au aceste experiențe foarte devreme în școală, pot dezvolta reziliență în fața acestor valuri de extremism și devin acei cetățeni care apără democrația și care înțeleg că politicienii care promit soluții magice la probleme complicate mint și nu sunt deloc interesați să ajute comunitatea. E o schimbare de paradigmă în viața celor mai mulți cetățeni obișnuiți fără care nu vom putea niciodată să avem o democrație sănătoasă în România.
Cred că cel mai important nu e doar să învețe ce este democrația, dar și să afle că pot să fie cetățeni activi de la orice vârstă. Uneori vorbim despre instituții publice fără să vorbim despre relația noastră cu ele care este foarte importantă. Simt că există această imagine a cetățeanului activ care are +18 ani și votează, dar cetățenia activă este mai mult decât un vot. Este despre a rămâne informat, despre a îți face vocea auzită, despre a folosi instrumente de implicare civică precum cererile de acces la informație publică sau petițiile. Toate aceste lucruri pot să fie folosite atât la 15 ani, cât și la 65 de ani.
Ai observat o evoluție a mentalității profesorilor care participă la program? Ce schimbări apar în abordarea lor după ce trec prin programul Școala pentru Democrație?
Cu siguranță. Profesorii la rândul lor au nevoie de spații unde să învețe despre provocările curente ale sistemelor democratice, dar și despre cum instrumentele de participare publică sunt importante pentru ei, în primul rând ca cetățeni. Iar programul Școala pentru Democrație este un spațiu care le oferă aceste oportunități și sprijin constant.
Cred că cea mai faină experiență de învățare pentru profesori este să experimenteze alături de elevii lor instrumentele de participare publică și dezvoltarea de soluții pentru comunitatea lor.
În cei 10 ani, profesorii din program au reușit să creeze contexte autentice pentru elevi, făcând educația civică mai relevantă și aplicată. Ei au reușit să aducă oportunități de implicare civică pentru elevii lor în școală. De la integrarea conceptelor democratice la orele de istorie, română, engleză sau geografie, la organizarea de expoziții pe tematici democratice, biblioteci vii sau construirea unor programe sustenabile pentru elevi, profesorii au adus un suflu nou de motivație și entuziasm în comunitățile lor.
Un exemplu este Liliana, directoare a școlii din Bălan, județul Harghita care a implementat programul Let’s talk about YOU(th)! pentru a crea empatie și a îngloba diversitatea etnică din comunitate. Liliana ne-a povestit cum elevii au devenit mai implicați, iar bullyingul a scăzut considerabil.
Un alt exemplu este Aura, profesoară de limba și literatura română în Brașov, după o lungă perioadă de predat în Mizil, Prahova. Lucrăm împreună cu ea din 2020, când am pilotat împreună cu ea și cu câțiva alți profesori primele ediții ale programului LTY. De atunci, Aura a devenit un pilon important pentru programul nostru, iar în ultimii 2 ani a înscris competițiile în calendarul de activități extrașcolare și îl implementează independent. A adunat alături de ea și alți profesori din Mizil și Buzău în acest demers. Ne dorim în viitor să avem mai mulți profesori care pot implementa programul LTY independent de noi, astfel încât să putem lucra în noi comunități.
Ai întâlnit cazuri în care elevii implicați în program au produs schimbări vizibile în comunitățile lor? Ne poți oferi câteva exemple concrete?
Elevii cu care am lucrat în proiectele noastre ne dau toate motivele să sperăm. Eduard este unul dintre tinerii care după competiția din 2022 a decis să facă ceva în legătură cu poluarea din orașul său natal, Hârșova. Edi a decis să facă un treasure hunt în comunitatea lui de elevi din Hârșova, județul Constanța, prin care elevii au putut să descopere la pas orașul și pe parcurs îl curățau, discutând despre impactul nostru asupra mediului.
El a colaborat cu toată comunitatea locală, cu primăria, școlile, muzeul din oraș și pe parcurs ne-a povestit că a învățat ce înseamnă să scrii un proiect sau să faci rost de o sponsorizare. După ce a plecat din liceu la facultate, proiectul încă continuă, susținut de Consiliul Elevilor. Edi ne-a povestit că a rămas ca o tradiție pentru comunitate, iar orașul chiar e mai curat. Edi este acum suntem la Facultatea de Științe Politice din București și vrea să susțină în continuare munca pentru democrație.
O altă poveste dragă nouă este cea a Biancăi, din Galați, un alt exemplu de impact la nivel local. Discursul ei în programul LTY a fost despre sănătatea mintală în rândul adolescenților. După participarea în competiție a decis ca, împreună cu colegii ei, să facă propriul club în care să discute și să exploreze conceptul de inteligență emoțională. Au avut aproximativ 15 voluntari și au implicat inclusiv consilierul școlii cu care au fost la orele de dirigenție. Ne-a povestit că au fost implicați foarte mulți elevi în această inițiativă și că au lăsat mai departe clubul în mâinile altor tineri care continuă să se implice și să organizeze activități.
În comparație cu acum 10 ani, ați observat o schimbare în nivelul sau tipul de implicare civică a tinerilor? Ce anume îi motivează să se implice?
Cred că tinerii au fost mereu interesați de comunitățile lor și rămân interesați. Problema este când nu au oportunități prin care se pot implica activ și că mai degrabă mesajele care vin către ei din spațiul public îi încurajează să fie pasivi. De când a pornit programul a fost mereu clar pentru noi că atunci când elevii au spații în care să se simtă în siguranță, au instrumentele de care au nevoie și sunt sprijiniți în proces, fac lucruri minunate în comunitățile lor și cresc enorm. Implicarea civică presupune până la urmă un proces de învățare ca orice altceva, la început e nevoie de răbdare și încurajare multă până să poți să faci totul singur. Noi suntem aici tocmai pentru acești primi pași în implicarea civică și sprijinim profesorii să fie și ei acolo pentru acești primi pași ai elevilor.
Cum vezi rolul educației democratice în combaterea fenomenelor precum dezinformarea și radicalizarea?
Educația democratică joacă un rol important în combaterea dezinformării și radicalizării, deoarece îi ajută pe tineri să înțeleagă că nu există soluții magice, schimbarea reală presupune dialog, compromis și participare activă. Discuțiile despre principii și valori democratice, dar și despre atribuțiile instituțiilor publice care există în viața lor, tinerii pot identifica mai ușor campaniile de manipulare sau radicalizare din jurul lor.
În programele noastre de educație democratică am văzut cum elevii și profesorii învață să identifice sursele credibile de informare, să analizeze critic argumente și să înțeleagă de ce este important să pună sub semnul întrebării mesajele alarmiste sau teoriile conspiraționiste din jurul lor. Punem mereu accent pe colaborare în atelierele noastre și creăm astfel un cadru sigur unde demontăm împreună cele mai răspândite mituri despre ce pot sau nu să facă anumite instituții din România.
Educația democratică dezvoltă competențe indispensabile: capacitatea de a evalua critic informații, de a înțelege mecanismele de funcționare ale statului și de a recunoaște tentativele de manipulare. Nu e vorba doar de a forma cetățeni activi, ci de a echipa tinerii cu instrumentele necesare pentru a naviga o societate polarizată. În lipsa acestor competențe, riscul de a fi atrași de soluții radicale sau narative populiste crește semnificativ.
Ce strategii sau metode îi ajută pe elevi să-și dezvolte gândirea critică?
Dezvoltarea gândirii critice nu e un proces simplu și poate fi dificil de predat prin metode clasice. În atelierele noastre, primul pas este să creăm un spațiu sigur, unde tinerii pot pune întrebări fără a fi judecați. Facem împreună debunking pe tot felul de mituri legate de administrația publică – de la importanța reprezentativității, până la atribuțiile parlamentului, guvernului sau președintelui.
Lucrăm mult cu metode care îi implică direct – de exemplu, îi invităm să se poziționeze (uneori chiar fizic) în raport cu o problemă și să argumenteze perspectiva lor, care e un punct bun de plecare pentru a înțelege care sunt principalele preconcepții din fiecare grup. La fel de important este că îi încurajăm să pornească de la realitățile lor: ce îi frustrează, ce îi preocupă, ce nu înțeleg. De aici, ghidăm procesul prin care pot descoperi cauzele unei probleme, efectele ei și cum să se pot documenta din surse de încredere.
Există elemente ale modelului Școlii pentru Democrație care ar putea fi replicate sau adaptate în alte contexte educaționale sau în alte țări?
Cu siguranță există elemente care ar pot să fie replicate, pentru că la bază stă nevoia unei comunități de profesori care își doresc să contribuie la o societate mai bună. Fie că vorbim despre educație pentru democrație de calitate sau metode nonformale de predare, sau un cu totul alt domeniu de învățare, este important să existe acest spațiu pentru profesori unde să poată găsi soluții împreună, să dezvolte relații și să se simtă confortabili să apeleze la ajutor. Adeseori auzim în întâlnirile de comunitate ale profesorilor „Mă bucur că nu sunt singur(ă)” sau „Aveam nevoie de voi să mă motivez să continui”.
Același lucru este în egală măsură adevărat și pentru tineri, cu toții avem nevoie de comunități în care să ne regăsim și din care să învățăm. În aceste comunități tinerii află că nu sunt singurii care se confruntă cu diferite probleme și găsesc soluții prin care fiecare să contribuie la o comunitate mai bună.
Care sunt cele mai mari dificultăți pentru un profesor care încearcă să implementeze proiecte civice împreună cu elevii?
Avem o comunitate de profesori care ne este foarte dragă, deci vorbim des cu ei, iar o dificultate pe care ne-o prezintă mereu este lipsa de resurse și oportunități pentru a discuta despre democrație în școli.
Pe de o parte, este această lipsă de resurse care îi împiedică să aducă discuții despre democrație la clasă – deci le este mai greu să pornească activități civice fără un context mai larg despre responsabilitățile noastre ca cetățeni. Aici am încercat noi să le venim în ajutor și să gândim instrumente și resurse pe care profesorii pot să le aducă în educația pentru democrație atât la clasă, cât și în afara clasei.
Pornind de la discuții ancorate în realitatea lor cea mai apropiată – comunitățile din care fac parte, probleme cu care se confruntă – ei ajung nu doar să-și facă vocea auzită, dar să demareze proiecte civice în comunitățile lor. Astfel se formează și spațiul oportun pentru asta, oportunitatea prin care elevii, cu sprijinul profesorilor, să gândească și să implementeze proiecte civice pentru comunitățile lor.
Care sunt principalele bariere care îi împiedică pe tineri să devină cetățeni activi și cum îi ajutați să le depășească?
În mod similar cu profesorii, lipsa de oportunități și resurse îi afectează și pe tineri. Mulți cred că cetățenia activă începe la 18 ani când votezi, deci se simt neputincioși în comunitate și riscă să devină pasivi.
Împreună cu noi și cu profesorii lor descoperă că cetățenia activă nu începe la 18 ani și că votul este doar un instrument de implicare activă. Descoperă despre participarea la ședințele de consiliu local – și chiar se duc să vadă ce se discută acolo, descoperă despre petiții, despre cererile de acces la informații publice. Descoperă că au de fapt mult mai multă putere în comunitate decât credeau. Sigur, descoperă și că schimbările durează și nu există soluții magice, dar încep să își formeze un reflex foarte valoros de a se uita critic în jurul lor și de a cere instituțiilor să-și facă treaba.
Dincolo de impactul imediat observat în timpul programului, cum urmăriți efectele pe termen lung ale activităților voastre, pe măsură ce tinerii avansează în studii, carieră sau în rolul lor de cetățeni?
Impactul pe termen lung devine vizibil prin felul în care relațiile noastre cu ei se mențin și evoluează. În cazul profesorilor care au trecut prin Școala pentru Democrație, avem multe exemple de cadre didactice care sunt active în rețea chiar și la 10 ani de la prima ediție – care continuă să aplice metodele noastre la clasă, care își dorească să colaboreze cu noi în continuare și să contribuie la dezvoltarea programului.
În cazul tinerilor, vedem frecvent cum revin în programele noastre în roluri noi: devin mentori pentru alți tineri, se implică în proiecte civice în comunitățile lor și aleg să participe în alte programe, de exemplu cel monitorizare a alegerilor. Am avut mai mulți foști participanți care ni s-au alăturat ca observatori sau voluntari în call-center. Ne bucurăm tare mult să îi vedem cum cresc și cum continuă să își facă vocea auzită în comunitățile lor.
Avem multe povești de succes care arată că implicarea lor nu se oprește odată cu programul propriu-zis – dimpotrivă, pentru mulți este doar începutul.
Ce aspecte vă doriți să îmbunătățiți sau să extindeți în următorii ani? Există planuri pentru integrarea unor noi programe?
Ne bucurăm foarte mult că putem să continuăm programele noastre de educație democratică! Urmează foarte curând să lansăm un curs online pentru profesori dedicat predării democrației și noi resurse didactice accesibile. În următorul an școlar ne punem iar la drum prin țară când vom organiza întâlniri regionale și naționale pentru consolidarea comunității de profesori și elevi. Astfel vom continua să extindem activitățile în mai multe școli și comunități.
Avem planuri foarte ambițioase pentru următorii 10 ani, dar ca să ajungem acolo avem nevoie de sprijin. Suntem în procesul de a construi o comunitate de susținători ai programului Școala pentru Democrație care cred, ca și noi, că democrația trebuie să înceapă din școală. Depindem foarte mult de sprijinul profesorilor, tinerilor și partenerilor noștri în tot acest proces pentru ca educația democratică să fie o prioritate.
Care sunt principalele surse de finanțare ale proiectului Școala pentru Democrație și cum asigurați sustenabilitatea pe termen lung?
Am avut norocul să beneficiem de sprijinul multor oameni și organizații de-a lungul celor 10 ani cărora le suntem foarte recunoscători că au crezut în noi și comunitatea profesorilor cu care lucrăm. Câteva exemple: Romanian-American Foundation (RAF) sprijină munca pe care o facem cu profesorii de educație civică în ultimii ani, dar am beneficiat și de sprijinul sectorului business precum ING sau Raiffeisen Comunități. Ne bucură să vedem că începe să existe interes dinspre sectorul de business pentru programe ca ale noastre care încearcă să întărească democrația în comunitățile din România, fără de care nu am avea piață liberă, inițiative antreprenoriale și competiție economică.
Recunosc însă că este dificil să asiguri sustenabilitatea financiară a unui astfel de program și nu au fost puține situații dificile în cei 10 ani. Chiar și atunci am continuat să fim disponibili pentru profesorii din program și să găsim resurse să îi sprijinim. Ne-am dorit foarte mult să putem avea resursele necesare care să ne permită să ajungem în mai multe școli.
Ne ajută foarte mult și donațiile individuale pe care le primim și sprijinul cetățenilor care cred, ca și noi, în importanța protejării și consolidării democrației în comunitățile din România. Așa că orice sprijin contează, cât de mic ar fi.
Anul acesta derulăm o companie prin care încercăm să lărgim comunitatea de prieteni și susținători ai programului Școala pentru Democrație. Cei care își doresc să ne sprijine în munca pe care o facem ca să putem ajunge în mai multe școli, la mai mulți profesori și elevii, pot să o facă printr-o donație mică recurentă. Donația poate să fie orice sumă, de la 100 de lei la 25 de lei, fiecare donație este o cărămidă pusă la următorii 10 ani din program. Iar dacă o fac chiar acum, convinși de acest articol, le mulțumim anticipat și lor, și vouă că ați dat spațiu acestui subiect important pentru toți: democrația.
Puteți să ne urmăriți și pe Instagram și pe Facebook ca să aflați mai multe despre munca noastră și ne-am bucura să ne scrieți dacă vreți să ne susțineți în ceea ce facem.
***
Fotografie cover: Liliana Tirnauca, profesoară în orașul Bălan | fotografie din seria comunitatea Let’s Talk About You(th)!. Toate fotografiile ne-au fost oferite de Cezara Grama.
