România este pe primul loc în Uniunea Europeană la tinerii NEET, tineri cu vârste între 15 și 29 de ani care nici nu lucrează, nici nu studiază, nici nu urmează vreo formă de formare profesională. Aproape unul din cinci tineri români face parte din această categorie, față de o medie europeană de aproximativ 11%.
În spatele acestei statistici stau, de multe ori, decizii luate fără informații: o facultate aleasă la întâmplare, o meserie visată fără să știi ce presupune, un drum abandonat pentru că nimeni nu ți-a arătat alternativele.
Vasile Sandru știe exact cum arată o astfel de decizie, pentru că a luat și el una. Astăzi este inginer și manager într-o companie IT, iar în timpul liber conduce Asociația Educație pentru Nație, un ONG din Ocna Mureș care duce experți în inginerie, medicină, drept, finanțe și resurse umane în fața elevilor din județul Alba. În doar șase luni de activitate, peste 800 de elevi au trecut prin sesiunile de orientare profesională, workshopurile de programare și cele de educație financiară organizate de asociație. Obiectivul: 1.000 de beneficiari până în decembrie 2026.
Dar povestea nu începe cu un ONG. Începe cu o greșeală.
Momentul zero: „Mi-am dat seama că nu mi se potrivește nimic”
În 2013, după anul II de facultate la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Vasile Sandru a plecat într-un internship de vară la o companie germană. Acolo și-a dat seama că ceea ce urma să studieze din toamnă, în anul III, nu i se potrivea deloc.
„Mi-am dat seama că nu mi se potrivește nimic, nicio disciplină din planurile de învățământ.”
Cu ajutorul mentorului său din compania germană, a analizat opțiunile din cadrul aceleiași facultăți și s-a transferat la o altă specializare. Criza a fost evitată, dar întrebarea a rămas:
„Acela a fost momentul zero în care mi-am dat seama că e nevoie de orientare profesională din liceu sau chiar mai devreme, astfel încât cei care vin după mine să evite greșeala pe care eu am făcut-o. Nu neapărat o greșeală, ci o lipsă de informare: luare de decizii fără informații clare, fără un traseu profesional clar definit, fără o perspectivă asupra carierei.”
O idee care a așteptat cinci ani
Până la înființarea asociației au trecut însă mai mulți ani. Prima încercare a venit în 2020, în timpul pandemiei: după ani de experiență în companii, Vasile a simțit nevoia să întoarcă binele primit și s-a întors la liceul unde a învățat să le vorbească elevilor despre studiile tehnice și despre viitor.
La discuție au ajuns destul de puțini elevi. Suficient de puțini încât Vasile a plecat de acolo cu o întrebare grea: „Vreau să fac asta dacă elevii nu sunt interesați sau nu vreau să fac asta?”.
Nu a găsit răspunsul atunci. Conceptul Educație pentru Nație a rămas, ani la rând, doar o idee în mintea lui, care își aștepta momentul.
Iar acesta a venit în mai 2025, după ce Vasile a absolvit un curs de antreprenor în economia socială, organizat de Fundația Progress. A înființat oficial asociația, iar de atunci activitățile se desfășoară, deocamdată în județul Alba: licee teoretice, școli gimnaziale, centre de zi și centre de permanență.
Cum arată, concret, o sesiune de orientare
Când începe o colaborare cu o instituție de învățământ, echipa Educație pentru Nație face o planificare a sesiunilor care urmează, adaptată profilului școlii. Un ciclu complet poate ajunge la patru sau cinci sesiuni.
„De exemplu, la Liceul Teoretic „Petru Maior” din Ocna Mureș, unde avem atât profil real, cât și profil uman, am mers cu experți care să poată fi luați ca referință atât de mate-info și de chimie-bio, cât și de filologie.”
Prima sesiune începe întotdeauna cu ingineria, domeniul lui Vasile, prin care îi e cel mai ușor să deschidă discuția. Apoi, rând pe rând, vin ceilalți experți: medici, avocați, specialiști în finanțe sau resurse umane. Fiecare își prezintă mai întâi parcursul educațional, apoi cariera: tot progresul, de la școală până unde a ajuns azi.
Pachetul nu se oprește la prezentările de grup. Urmează sesiuni individuale, de tip one-to-one, unde impactul devine vizibil.
„Am fost plăcut surprins să văd că tinerii au planuri, au idei, au gânduri legate de carieră.”
Iar totul este gratuit. Asociația nu a perceput niciodată vreo taxă: nici de la elevi, nici de la școli, nici de la centre.
Copiii din centrele de permanență pun cele mai multe întrebări
Vasile lucrează cu copii din contexte foarte diferite: de la liceeni cu acces la resurse, până la copii din centre de permanență și centre de zi. Iar una dintre observațiile lui e surprinzătoare:
„În centrele de zi și în centrele de permanență copiii au întrebări, sunt curioși, sunt mult mai implicați în discuție decât într-o școală gimnazială sau decât într-un liceu.”
Deschiderea se construiește. La una dintre sesiuni, Vasile a renunțat la formatul clasic de prezentare: s-au așezat cu toții pe scaune, în cerc, la același nivel și au vorbit liber.
„Ăsta a fost momentul în care mi-am dat seama că o atitudine prietenoasă, o atitudine pozitivă și apropiată de tineri îi face să se deschidă.”
Întrebarea care l-a marcat
Dintre sutele de tineri întâlniți, câteva momente i-au rămas întipărite. La una dintre prezentări, o elevă din sală l-a întrebat ceva ce nu se aștepta să mai audă în ziua de azi: dacă o fată poate să fie inginer.
„Întrebarea asta m-a pus un pic pe gânduri. Mă gândeam de unde îndoctrinarea asta, că ingineria e dedicată băieților. Cred că totul pleacă fie de acasă, fie din colectivul din care faci parte.”
Un alt moment care i-a arătat cât de mult contează ce se întâmplă acasă: un băiat i-a spus că vrea să devină asistent medical, la fel ca mama lui, pentru că mama lui e eroul lui din viața reală și vrea să ajute oamenii, ca ea.
A întâlnit și situația opusă: un copil de 12-13 ani care visa să devină fotbalist, deși trecuse deja printr-o operație la genunchi.
„Corpul îți dă semne. Exact aici ar trebui să intervină părinții și cumva să-l ghideze.”
„Nu închideți opțiunile devreme”
Dacă ar fi să rezume într-o singură frază sfatul pe care echipa Educație pentru Nație îl repetă la fiecare sesiune, acela ar fi: nu închideți opțiunile devreme. Lăsați-le deschise până aveți în mână o variantă finală.
Lecția a venit chiar de la un elev. La o sesiune one-to-one, un tânăr a spus: „Vreau să fac Facultatea de Business”. Vasile Sandru recunoaște că, până în acel moment, nu se gândise niciodată la direcția asta ca la o opțiune pe care s-o discute cu elevii.
„Elevul mi-a demonstrat că nu trebuie să fim superficiali și să ne limităm doar la opțiunile pe care ceilalți le selectează: inginerie, științe economice, medicină. Trebuie să avem o perspectivă completă asupra tuturor oportunităților.”
Din același motiv, la sesiuni nu se aud doar poveștile frumoase ale profesiilor. Tinerii pun întrebări bine punctate, care scot în evidență și lucrurile mai puțin plăcute ale fiecărei meserii: la o prezentare de medicină și farmacie, cineva din sală l-a întrebat pe medicul psihiatru cum reușește să lase cazurile la spital și să nu le ducă acasă. Vin și întrebări despre bani: cât va câștiga un avocat, cât câștigă un medic rezident sau un farmacist.
„Tinerii trebuie să observe nu doar partea pozitivă, ci și provocările cu care vin la pachet aceste profesii.”
Vasile spune apăsat că nu toată lumea trebuie să facă facultate. Unul dintre planurile asociației este chiar promovarea meseriilor (electrician, instalator), care, din punctul lui de vedere, pot fi în momentul de față mai valoroase decât unele profesii.
„Facultatea trebuie făcută doar dacă ai o tragere în direcția în care vrei să studiezi.”
Problema NEET: mai ușor de prevenit decât de vindecat
Statistica tinerilor NEET e rațiunea de a exista a asociației. Doar că abordarea lui Vasile e diferită: nu recuperare, ci prevenție.
„Dacă nu intervii să previi, riști să ajungi să încerci să vindeci. Iar de vindecat e mai greu decât de prevenit. Mulți tineri ajung în categoria asta pentru că nu au acces la orientare profesională, nu știu ce opțiuni au în viață.”
Nu are pretenția că un ONG dintr-un oraș mic va rezolva singur o problemă națională. Dar are o convingere care spune mult despre cum își măsoară succesul:
„Dintr-o sesiune de cincizeci de elevi, dacă pentru 10% dintre ei contăm, pentru mine e un mare plus.”
Abonează-te la newsletterul PozitiVești
Ce a învățat despre generația tânără
Înainte să înceapă sesiunile, Vasile Sandru se aștepta la o sală plină de viitori influenceri. Realitatea l-a contrazis.
„Inițial mă gândeam că o să întâlnesc doar tineri care vor să se facă influenceri. Dar nu. Au planuri foarte bine puse la punct. S-au documentat pentru ceea ce urmează să facă și mare parte dintre ei au opțiunile deschise.”
Dincolo de planuri, tinerii i s-au părut ancorați în realitate. „Nu sar calul cu așteptările”, spune el.
Marea diferență a acestei generații e accesul la informație: au primit pe tavă tot ce au acumulat generațiile dinaintea lor. Provocarea nu mai e să găsești informația, ci să o filtrezi bine.
„Back to the roots”: mentorii se întorc acasă
Un principiu la care Vasile ține în mod special este cel pe care îl numește „Întoarcerea la origini”: oamenii care au reușit în carieră ar trebui să se întoarcă în comunitățile din care au plecat și să împărtășească ce au învățat.
În Aiud a dus mentori din Aiud. În Ocna Mureș, mentori din Ocna Mureș. Mesajul pentru elevi e că școlile lor sunt formatoare de experți, iar plecarea dintr-un oraș mic nu e un handicap:
„Nu există o barieră de calitate a actului de învățare între județul Alba și Cluj, între Cluj și București. Curricula e aceeași. Tot medic o să fii, indiferent de locația în care ai absolvit. La finalul zilei, totul ține de modul în care pui în practică ceea ce ai învățat.”
O echipă de experți și un partener la sat
Deși a pornit ca inițiativa unui singur om, Educație pentru Nație are astăzi în jurul ei o echipă de experți: un medic psihiatru, un medic stomatolog, doi avocați, un expert în științe medico-farmaceutice, un expert în resurse umane și un expert în finanțe și bănci, soția lui Vasile. Banca Transilvania susține workshopurile de educație financiară din programul „Finanțe pe înțelesul tuturor”. Iar căutarea de experți continuă: „E greu să aduc un medic pentru 12 sesiuni pe an. În schimb, dacă am patru medici, ar fi doar câte trei sesiuni fiecare.”
Un partener aparte este ONG-ul „Satul Învață”, care activează în zona rurală. Cele două organizații lucrează complementar, una la oraș, una la sat. Împreună organizează, în prima săptămână din august 2026, Mini Școala de Vacanță: o săptămână de „școală altfel” în județul Sibiu, unde 100 de copii vor învăța florărit, grădinărit, IT, electronică și olărit, totul prin joc și joacă.
Ce urmează: un hub educațional, podcasturi și o alergare caritabilă
Planurile de viitor ale asociației au trei direcții mari.
Prima: un hub educațional în Ocna Mureș, un spațiu propriu, independent de instituțiile de învățământ, unde elevii să se întâlnească cu experți din diferite domenii.
A doua: o serie de podcasturi în care invitații își vor împărtăși experiențele, provocările și drumul educațional și profesional. Tot aici, asociația vrea să aducă în fața tinerilor reprezentanți ai universităților din România și din străinătate, care să-i ghideze prin procesul de admitere.
A treia: promovarea meseriilor pentru cei care nu vor studii universitare, plus o alergare caritabilă la Ocna Mureș, prin care se vor strânge fonduri pentru reabilitarea spațiului viitorului hub educațional.
Mesajul pentru tânărul care nu știe încotro să o ia
L-am întrebat pe Vasile Sandru ce i-ar spune unui tânăr care nu știe ce vrea să facă după liceu și căruia îi e teamă să întrebe. Răspunsul lui a fost cuprinzător: cercul de scaune, discuția liberă, adultul care coboară la nivelul tinerilor în loc să le vorbească de la catedră.
„Tinerii se deschid când stai la nivelul lor. Încerc să rup barierele de vârstă și barierele profesionale încă de la începutul discuției. Iar la a doua, a treia sesiune, pentru că ne vedem în mod repetat, ei devin mult mai deschiși.”
Pentru că, în final, asta face Educație pentru Nație: nu le spune copiilor ce să devină, ci le arată ce există. Și le dă curajul să întrebe.
„În momentul în care tu, tânăr fiind, ai opțiunile în față și informația pusă la punct, șansa de eșec e mult mai redusă decât dacă ai lua aceste decizii fără informațiile puse la punct.”
Iar prin puterea exemplului, crede Vasile, „avem o salvare”.
Asociația Educație pentru Nație caută în permanență experți dispuși să se întoarcă „la origini” și să le vorbească elevilor despre parcursul lor. Detalii despre proiecte și implicare: educatiepentrunatie.ro.
