Te-ai dus vreodată acasă și primul lucru pe care l-ai spus (ori măcar l-ai gândit) a fost: „Vai, ce m-a enervat nesimțitul ăla”? Te-ai întrebat vreodată care e cauza reală care se ascunde sub nervilor atunci când le povestești partenerului, familiei sau prietenilor? Care e limita sau valoarea care ți-au fost încălcate? Ce nevoie nu ți-a fost îndeplinită? Vedem mai jos cum e cu furia la locul de muncă și ce putem face, de fapt, pentru a trăi mai liniștiți și a conlucra mai bine.
Furia ne indică că ne-a fost încălcată o limită personală sau că avem o nevoie neîmplinită, iar exprimarea nemulțumirilor poate duce la îmbunătățirea situației. De exemplu, dacă nu vorbim despre nemulțumiri la locul de muncă, vom deveni tot mai tensionați, iar asta duce la escaladarea problemelor. Mai mult, un lider care nu-și gestionează furia sau nu repară ulterior izbucnirile impulsive va crea un mediu nesigur pentru echipa sa, generând stres și presiune.
Furia este o emoție puternică, un „sistem de alarmă” care se manifestă în patru arii principale – corp, minte, emoții și comportament.
La nivel fiziologic, furia ne provoacă reacții fizice intense, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, înroșirea feței, accelerarea pulsului și eliberarea unor hormoni și neurotransmițători. Această stare fizică devine vizibilă și o resimțim prin tensiune musculară, dureri de cap sau chiar rigiditate corporală. Aceste semne sunt primele indicii că furia este prezentă și se manifestă în corpul nostru.
Pe plan mental, furia vine cu un set de gânduri specifice, de obicei legate de percepțiile noastre de nedreptate, neacceptare sau disconfort. Atunci când suntem furioși, tindem să interpretăm anumite situații ca fiind „inacceptabile” sau „nedrepte”, iar acest tip de gânduri amplifică intensitatea emoției. Furia declanșează gânduri automate, pe care de multe ori nu le analizăm în profunzime, dar care ne influențează reacțiile ulterioare.
Furia este adesea o mască pentru alte emoții mai subtile, cum ar fi tristețea, pierderea sau neputința. Adesea, preferăm să simțim furie, deoarece aceasta ne oferă un boost de energie și o iluzie de putere, evitând astfel emoțiile care pot fi mai greu de gestionat, cum ar fi neputința. Lipsa unui mediu relațional suportiv face dificil accesul la aceste emoții ascunse, iar furia devine astfel un mecanism de apărare care acoperă sentimentele noastre de vulnerabilitate.
La nivel comportamental, furia poate declanșa reacții impulsive, cum ar fi izbucniri verbale sau fizice. Când nu este gestionată corespunzător, furia noastră poate deteriora relațiile și poate conduce la sentimente de vinovăție sau rușine după ce reacțiile furioase s-au consumat. De multe ori, după o astfel de izbucnire, trecem printr-o „cădere” emoțională, în care ne dăm seama că nu am rezolvat nimic, ba chiar am complicat situația. Și nu suntem deloc mândri de noi înșine.
Există, de asemenea, două arii esențiale în manifestarea și înțelegerea furiei: spațiul interior (care se referă la noi înșine și la felul în care procesăm emoțiile în mod privat) și spațiul dintre noi (care include relațiile noastre cu ceilalți). În spațiul interior, furia poate rămâne blocată la nivel fizic sau emoțional, fără a fi exprimată verbal sau conștientizată pe deplin. În spațiul relațional, însă, manifestarea furiei poate fi condiționată de modul în care am fost învățați să ne exprimăm emoțiile în copilărie sau de mediul nostru social.
Este importantă existența unui spațiu conținător și susținător în relații, unde ne simțim în siguranță să ne exprimăm furia și emoțiile asociate. Dacă nu avem acest spațiu, putem rămâne blocați în furie, fără a avea acces la profunzimea reală a emoțiilor noastre.
Acum vom trece prin câteva sfaturi care să ne ajute să facem față furiei și să o îmblânzim:
- Identifică motivele reale: Înainte să reactionezi impulsiv, ia-ți un moment și gândește-te la sursa furiei tale. Întreabă-te ce nevoi neîmplinite stau la baza acestei emoții.
- Asigură-te că ai un mediu de lucru în care te simți în siguranță să îți exprimi emoțiile fără teama de reacții negative. Un spațiu de comunicare deschis ajută la soluționarea eficientă a conflictelor.
- Evită reacțiile impulsive: Nu lăsa furia să te conducă către reacții care nu-ți fac nicio cinste. Conștientizează-ți emoțiile și recalibrează-te pentru a evita comportamentele distructive.
- Comunică clar: Exprimă-ți nevoile și nemulțumirile constructiv, clar și cu calm. Adresează ceea ce te frământă cu înțelegere și cu intenția reală de a soluționa eventualele conflicte.
- Reflectă asupra deciziilor: După ce ai avut de-a face cu o situație dificilă, analizează-ți reacțiile și deciziile. Reflectează asupra lecțiilor învățate și gândește-te cum poți aplica aceste lecții în viitor pentru a te dezvolta, pentru a gestiona mai bine emoțiile negative și furia – care, ghici ce, nu pleacă nicăieri.
