Înainte să încep să scriu cartea „Tot ce trebuie să știi despre curaj de la un fricos în recuperare”, credeam cu tărie că a fi curajos înseamnă să iei atitudine de fiecare dată când vezi o nedreptate sau să faci exact ce îți dorești, indiferent de fricile tale. Apoi am început să privesc mai atent la cursanții mei, la prieteni, la familie și să citesc autori precum Brené Brown, care vorbesc despre vulnerabilitate și curaj. Așa am descoperit că rădăcina latină a cuvântului curaj vine de la „cor”, adică inimă, și că în esență înseamnă să spui ce ai pe inimă.
Ei bine, asta mi s-a părut o revelație. Curajul nu mai era doar despre a acționa, ci despre a fi autentic, a fi tu însuți, a fi sincer, așa cum tot auzim prin toate „bulele” online.
Dar privind prin această lupă a autenticității, am descoperit și că noțiunea de curaj se complică. Invitații mei din podcastul „Ce e curajul?” mi-au adus perspective noi: că uneori curajul înseamnă să nu faci nimic, să te retragi trei pași și să observi. Că uneori e un act de curaj să taci, să lași orgoliul deoparte, să spui „da, ai dreptate” chiar și când nu ești sigur.
Mi-am dat seama că a fi autentic nu înseamnă neapărat să spui mereu tot ce-ți trece prin minte, pentru că uneori asta poate să-i doară pe alții sau să erodeze relații.
Imaginează-ți că ai un nou coleg, Silviu, foarte la început de drum, care tocmai a primit primul lui task de Jr. Project Manager și vine spre tine căutând validare și feedback. Iar dacă ar fi să fii brutal de sincer, să spui exact ce îți trece prin cap în ziua asta ploioasă de luni, fără să-ți pese de cum se simte el, i-ai spune exact ce îți trece prin minte: „Silviu, ești praf și nu sunt sigur că poți învăța asta vreodată la fel de bine ca mine”. Cum s-ar simți Silviu? Cât ar ajuta stilul tău autentic atunci?
Am lucrat în medii extrem de diferite și culturi organizaționale în care șeful era foarte direct și spunea: „Dar și eu vreau să mi se spună verde-n față unde greșesc. Direct, fără mănuși. Nu suntem copii mici, de ce se supără? Dacă nu le convine stilul ăsta, pot să plece”. Sigur, e și asta o abordare. Dar chiar vrei să-ți plece sau, mai rău, să stea demotivați niște oameni în echipă doar că ai vrut tu să spui exact ce-ți trece prin cap? Fără să faci un mic efort să adaptezi mesajul la stilul de personalitate al interlocutorului?
În viața asta, avem zilnic mai multe pălării și jucăm mai multe roluri. Și e firesc să ne purtăm diferit cu cei din jur, în funcție de rol. Într-un fel vorbești cu clienții, cu copiii, cu colegii, cu soția, cu prietenii, cu studentii sau cu partenerii de afaceri. Asta nu înseamnă că nu mai ești tu, cel autentic. Ia gândește-te ce s-ar întâmpla dacă ai avea exact același comportament, neadaptat, cu toată lumea?
Adevăratul curaj poate fi și să alegi să fii blând, să fii „kind”, să te gândești la impactul cuvintelor tale și să îți controlezi impulsurile.
Așa că te las cu o întrebare: dacă ar fi să alegi între o sinceritate brutală și curajul de a fi blând și atent cu celălalt, ce ai alege? Pentru că, uneori, cel mai mare act de curaj e să fii bun, să taci când trebuie și să fii atent la ce are nevoie cel de lângă tine.
***
Ești gata să-ți testezi și să-ți dezvolți curajul în negociere?
Pe 10 și 11 decembrie, la Cluj, te așteaptă doua zile dedicate educației și negocierii cu sens, alături de Radu Glonț. Workshopul „CURAJ în Vânzări și Negociere” e construit exact pe ingredientul care face diferența în orice business sau relație: curajul. Vei experimenta role-play-uri, sesiuni de mastermind și vei schimba experiențe cu oameni care trec prin aceleași provocări ca tine.
Înveți practic cum să transformi frica în claritate, cum să comunici asertiv, să te adaptezi diverselor tipuri de negociatori și să găsești sens în fiecare negociere.
