Să construiești un business solid în România nu e ușor. Să construiești două – unul în HoReCa, altul în educație – și să le crești simultan, într-un ritm sănătos, este o performanță rară. Crina Ciocian este unul dintre liderii care au reușit acest lucru. Cofondatoare Meron, curator Meron Gallery și inițiatoare a evenimentului The Woman, Crina nu crede în etichete și nici în rețete miraculoase. Pentru ea, creșterea unui business nu ține de noroc sau conjunctură, ci de caracter, disciplină și învățare continuă.
În 2015, alături de soțul ei, Bogdan Ciocian, a cofondat Meron, devenit între timp cel mai mare lanț de cafenele de specialitate din România. Astăzi, brandul are peste 20 de locații, o echipă de peste 200 de oameni și o cifră de afaceri care depășește 9 milioane de euro. Dar mai important decât orice cifră este principiul de la care nu s-a abătut niciodată: „Calitatea nu e negociabilă.”
The Woman, începută ca o conferință mică de business feminin, a devenit una dintre cele mai importante platforme de leadership feminin din țară și un reper național în educație de business, adunând anual sute de femei care vor să învețe, să se dezvolte și să schimbe mentalități.
Dar care este, de fapt, secretul din spatele acestui succes? Cum crești sănătos un brand? Ce înseamnă să fii lider în România? Ce ar trebui să știe un antreprenor la început de drum?
„Eu nu cred în topuri. Nu cred în discounturi. Nu cred în rețete universale. Cred în calitate, în consecvență și în creștere organică.” – spune Crina, într-un interviu care merge dincolo de clișeele despre leadership și antreprenoriat, pe care-l găsești integral, mai jos – în format video și scris, să-l consumi așa cum îți pică mai bine.
Ioana-Cristina Szabo: Servus, Crina! Bine ai venit! Îți mulțumim că ai acceptat să fii cetățean de onoare în Pozitivești.
Crina Ciocian: Îți mulțumesc pentru invitație!
Ne dorim să vorbim astăzi despre leadership, despre etichete, despre curaj, despre cum pornești un business și îl crești sănătos aici, în România. Pentru că asta facem noi în general la Pozitivești – încercăm să oferim modele de curaj, de inspirație, de încredere din România remarcabilă. Iar tu ai reușit să le bifezi pe toate prin proiectele pe care le-ai crescut până în momentul acesta. Astfel că vrem să vorbim și despre Meron, dar și despre The Woman, și să aflăm așa câte un pic din secretele tale, dacă pot să le zic așa.
– Mă bucur că se vede așa din exterior. Încerc foarte mult să mă păstrez cu picioarele pe pământ și să nu mă îmbăt cu succesul sau cu laudele celor din jur, dar vorbesc cu drag despre ce facem noi în interiorul proiectelor.
În momentul în care ți-ai pornit cariera, ai făcut-o în organizare de evenimente și în publicitate. Cum ai făcut tranziția asta? A existat un moment anume în care ți-ai zis că poți și vrei mai mult, că o să construiești ceva mai mare? A existat un declic?
– Nu, nu am sesizat un anume moment. Uitându-mă în spate, mi se pare că toate lucrurile s-au întâmplat destul de natural, au crescut firesc, sănătos. Evident că organizând evenimente, intrând în contact cu mai multe industrii, ne-a plăcut – și mie, și colegilor cu care am lucrat – să facem research tot timpul, să vedem ce se întâmplă la nivel internațional, ce se întâmplă pe plan local. Și văzând evenimente de anvergură, proiecte de anvergură, mi-am dorit să pot să construiesc businessuri sau proiecte mari, dar am fost mereu conștientă de faptul că suntem în Europa de Est, suntem în România, iar piața încă nu este la nivelul piețelor dezvoltate din afară.
Dar am crescut încet și am zis: „Ok, uite, am pornit acest proiect” – nu știu, un târg de turism sau The Woman, care a început cu o conferință mică de business feminin. Am avut mereu dorința în spate de a crește și a dezvolta proiectul, dar nu a fost un anume punct în care să spun: „Gata, vreau să cuceresc lumea!”. Exista mereu drive-ul acesta interior.
Meron este, la acest moment, cel mai mare lanț de cafenele de specialitate din România. Ce crezi că a contribuit esențial la asta? Experiența, drive-ul de care ziceai? Brandul, oamenii, munca efectivă depusă? Cum arată pentru tine procentele astea sau rețeta acestui succes?
– Păi, este de fapt un cumul. Pe de o parte, trebuie să începem cu faptul că a fost un timing bun. În momentul în care a luat naștere Meron, în 2015, erau foarte puține branduri de cafea de specialitate la nivel național. Erau două-trei în București, apăruseră și colegii noștri de la Olivo în Cluj. Deci noi am fost la început.
În primul an, cumva ne-am dorit un loc cu o cafea care să fie altfel, dar nu cunoșteam industria cafelei de specialitate. Din fericire, am ajuns la un târg în Amsterdam, un festival de cafea, și cred că acolo a fost primul impact și primul contact cu lumea cafelei de specialitate. Și am zis: „Wow! Furnizori, fermieri de cafea, prăjitorii… Stai puțin, că e mai mult decât se vede!”.
Am crescut încet-încet și am ținut cont de următoarele lucruri, și cred că un business de succes trebuie să țină cont de asta:
- Pe de o parte, trebuie să cunoști foarte bine industria, să-ți înțelegi produsul și să-ți înțelegi consumatorul.
- Apoi, trebuie să ai produsul foarte bun. Dacă vorbim de HoReCa, eu cred că produs, de fapt, înseamnă experiență. Adică, calitatea produsului – a bucatelor, a cafelei, a cocktailurilor, depinde ce ai tu în meniu – să fie cât se poate de sus, dar să-ți zic și de customer service, și de cum sunt aranjate mesele, și de ce muzică merge, și de ce temperatură este în interior. Deci trebuie să ai această experiență.
- Și apoi, consider că în 2025 trebuie să ai marketing și trebuie să înțelegi că trebuie să te promovezi. Și cum faci asta? Eu nu cred în campanii de discount, sau de genul „Haideți, că noi avem cea mai bună cafea!”, prefer să spună alții asta despre mine.
Și nici nu cred în topurile astea, „cea mai bună cafea” – ținând cont de ce? Poți să faci un top obiectiv, cu juriu și cu un sistem foarte bine pus la punct? Nu prea. În general, toate topurile astea sunt făcute… N-aș vrea să fiu răutăcioasă, dar nu cred că reflectă neapărat realitatea. Probabil că brandurile care sunt într-un anumit top sunt foarte bune, dar nu știu dacă unul e mai bun decât celălalt.
Noi, de exemplu, în Meron, nu am făcut niciodată o campanie de discount. N-am avut niciodată „azi ai 20% reducere” sau „ai 50% reducere”. Am încercat să promovăm industria, să promovăm un stil de viață. Am avut anumite campanii prin care ne-am poziționat ca lider, dar fără un departament de marketing, fără conținut, fără partea asta, nu cred că funcționează lucrurile.
Deci: produsul, apoi know-how-ul, apoi marketingul și, bineînțeles, echipa.
Asta ne duce chiar la următorul subiect: să vorbim puțin despre cultura organizațională. Ați avut o perioadă în care ați apăsat pedala asta de accelerație. Cum faci să păstrezi controlul, dar, în același timp, să păstrezi și loialitatea oamenilor? Cum faci să păstrezi o cultură organizațională sănătoasă, unde oamenii se simt importanți?
– Cu multă greutate. Pe de o parte, trebuie să ne uităm la cultura noastră, ca popor român. Trebuie să ne uităm un pic în spate – am ieșit din comunism acum 30 de ani, suntem primele generații de antreprenori. Noi nu avem o familie de business în spate, nu am avut părinți, nu am avut bunici care să fi crescut un business și să ne învețe și pe noi, să ne spună: „Uite, asta înseamnă scalare, asta înseamnă să faci un exit dintr-un business.” Vorbim despre asta de abia de câțiva ani. Și practic, tot ceea ce am construit noi, ca antreprenori, a fost mai degrabă bazat pe intuiția noastră și pe ce am observat că se întâmplă în jur.
Noi încercăm, în primul rând, să atragem oamenii potriviți. Majoritatea domeniilor acum sunt domenii tehnice, unde clar ai nevoie de studii și trebuie să iei oameni care au un background în industria respectivă. Dar dacă vorbim de HoReCa sau vorbim de Meron, noi căutăm oameni care au mai degrabă soft skills potrivite pentru noi.
Pentru că partea tehnică, partea de coffee book, poți să o înveți în câteva luni prin traininguri. Dar eu nu pot să îți schimb caracterul. Dacă tu ai 25 de ani în care te-ai format într-un anumit fel, o să fie aproape imposibil să te schimb în câteva luni de zile – cât timp rămâi în echipa noastră, 2 ani, 3 ani, 5 ani, 7 ani, cât rămâi alături de noi. Deci, pentru noi, este important să alegem oamenii potriviți.
Apoi, investim foarte mult în traininguri, în competiții. Ne-a plăcut mereu să vedem performanță lângă noi. Și să știi că este, de foarte multe ori, frustrant. Să vezi că tu pui pasiune, că investești – și nu vorbesc doar de partea financiară, vorbesc și de timp, de energie, de suflet – și vezi toate taxele, salariile, toată partea asta care este destul de apăsătoare. Pe lângă asta, faci eforturi suplimentare – participi la festivaluri de cafea, organizezi evenimente, susții colegii în competiții. Și când vezi că nu primești aceeași dedicare și energie, îți vine, cu greutate, să faci lucrurile astea.
Dar cred că am învățat, în timp, un lucru esențial: în primul rând, trebuie să fac lucrurile pentru mine. Dacă mă respect pe mine și dacă fac lucrurile pentru mine, în primul și în primul rând, atunci calitatea muncii mele va fi net superioară. Și asta le spun și colegilor noștri: Fă mai întâi ca pentru tine. Respectă-te pe tine și respectă ceea ce faci.
Ce tip de lider te consideri?
– Cred că sunt un lider empatic. Dar, în același timp, apreciez foarte mult profesionalismul și apreciez oamenii care sunt fair-play și care se țin de cuvânt. Pentru că și eu, la rândul meu, dacă promit ceva, mă dau peste cap să îmi respect acea promisiune.
Cred foarte mult că trebuie să fii transparent și sincer și să nu îți asumi dacă nu poți să duci. Adică, dacă nu pot, spun: „Atât pot eu. Fac asta sau nu fac asta.” Și dacă nu pot, e foarte ok – doar să fii sincer și transparent cu tine și cu ceilalți.
De multe ori, am avut programe de internship, și prima regulă pe care le-o spuneam era: „Cât poți să te implici?” Și dacă îmi spuneau: „Păi, două ore pe zi.”, le ziceam: „Bun, dar dacă am stabilit asta, îmi doresc foarte mult ca tu să te ții de acest program.”
Cred că sunt un lider empatic și un lider care pune mult accent pe colaborare. Pentru mine, este extrem de important să lucrez cu oameni care au vibe-ul potrivit, energia și dorința de a se implica. Și mi-ar fi foarte greu – și, în general, am evitat – oamenii care nu au această energie.
Pe de altă parte, în Meron, noi avem departamente foarte bine structurate. Fiecare departament are un manager, iar eu nu intervin peste el. Dacă vorbim de departamentul de marketing, nu o să intervin niciodată peste managerul de marketing. Dacă vorbim de o locație Meron, nu mă duc peste un manager Meron să îi zic: „Angajează-l pe X” sau „Fă asta, fă cealaltă.” Nu mă bag peste manageri. Mi se pare că e mult mai sănătos să ai acest stil de leadership decât să faci micromanagement.
Pentru că ăsta mi se pare cel mai mare pericol pentru un antreprenor român: vrea să facă totul, vrea să ia toate deciziile, vrea să știe tot ce se întâmplă. Da, trebuie să înțelegi foarte bine ce fac colegii tăi. Trebuie să știi ce înseamnă un espresso corect, ce înseamnă o rețetă, cum se face sourcing-ul, ce înseamnă un protocol de cupping, ca să poți să ai în meniu cafeaua potrivită.
Dar să fii antreprenor nu înseamnă să te duci să faci treaba tuturor. Și mai mult decât atât, în Meron, eu mă ocup de partea de dezvoltare și de PR. Managementul general și viziunea brandului sunt ale lui Bogdan. Nu vreau să îmi asum credite care nu îmi aparțin. Și am zis mereu: când vin lucruri frumoase spre noi, e bine să le împărtășim cu echipa și să dăm credit echipei. Pentru că nu e doar munca mea. Iar când sunt probleme, cred că un lider trebuie să și le asume. Nu să dea vina pe colegi, chiar dacă nu a fost vina ta personală. Ca lider, cred că trebuie să spui: „Ne pare rău. O să încercăm să corectăm lucrurile. Îți mulțumim pentru feedback.”
Dacă tot am vorbit despre leadership, era clar că o să mergem și în direcția asta, a leadershipului feminin. Ai simțit, la un moment dat, dificultăți în cariera ta pe care le-ai putea pune pe seama faptului că ești femeie? Sau, ca să ducem mai departe întrebarea asta, crezi că mai există în România diferențe între antreprenori femei și bărbați?
– Nu. Sau, hai să zicem, cu mici excepții. Și îți spun și de ce cred eu că România încă nu este în acest punct. Noi am trăit în comunism. Ori, în comunism, toată lumea trebuia să muncească. Se lucra la CAP, se lucra în fabrici, se lucra în asociații, indiferent că erai femeie sau bărbat. Munca era o regulă generală, nu exista altă variantă. Plecând de la asta, eu, personal, nu am simțit niciodată că sunt discriminată pentru că sunt femeie. Nu am simțit că, dacă aș fi fost bărbat, mi-ar fi fost mai ușor.
Acum, știu că sunt industrii unde managementul este predominant masculin. Dacă vorbim de construcții, IT, anumite industrii mai tehnice, în pozițiile de top management o să vezi în special bărbați. Iar doamnele le vei găsi, de regulă, în departamente de suport – HR, marketing, comunicare. La polul opus, sunt industrii dominate de femei. Dacă vorbim de servicii, de beauty, de clinici medicale, de sănătate, o să găsești multe femei.
Acum, există diferențe de stil de management? Da. Dar cred că, în România, dacă ai caracterul potrivit și știi să spui: „Asta sunt, asta fac, acestea sunt costurile, acesta este serviciul meu, acesta este produsul meu”, nu ai de ce să simți o diferență de tratament.
Ce am observat eu, indiferent că sunt femei sau bărbați, este nesiguranța. Am observat antreprenori care au nevoie de confirmare, care au nevoie să se uite la exemple, care au nevoie de validare ca să prindă încredere în ei. Dar nu am văzut neapărat discriminare. Am auzit discuții, în anumite companii sau în mediul antreprenorial, dar cred că este o problemă mult mai mică decât în Statele Unite, de exemplu, sau poate în vestul Europei.
Acum o să-ți pun o întrebare chiar pentru cei care au nevoie de inspirație. Dacă ar fi să-ți iei toată experiența, toată expertiza de până acum, tot ce ai întâlnit – și bun, și rău – în business și să concentrezi în trei lecții esențiale un sfat pentru un antreprenor care este la început de drum, care are nevoie de un exemplu, de un imbold, de un pic de încredere, care ar fi acelea?
– Păi, în primul rând, just do it. Am primit de foarte multe ori întrebări de genul: „Ce părere ai despre asta? Crezi că ar trebui să fac? Uite, oamenii din jur nu mă susțin, familia nu mă susține…”. Și mereu le spun: Calculează bine ce vrei să faci. Ești sigur că vrei să faci asta? Atunci fă-o.
În al doilea rând, ai răbdare și gândește pe termen lung. Întâlnesc mulți antreprenori care vor să deschidă o franciză Meron. Și, în general, planurile lor sunt foarte scurte – calculele se fac pe 3 luni, pe 6 luni. Și eu le spun mereu: „Trebuie să gândești pe 5 ani sau mai mult. Trebuie să vezi cifrele pe primii 3 ani. Trebuie să iei în calcul perioade mai lungi.” La fel, și în parteneriate, de multe ori spun: „Dacă facem un parteneriat, trebuie să-l facem pe termen lung.” Rezultatele nu se văd în două luni, nu se văd în trei luni, nu se văd după un singur eveniment. Și asta cred că este o problemă mare a antreprenorilor români – vor rezultate foarte rapide. Dar un business solid nu se construiește în 6 luni.
A treia lecție? Să nu te oprești din învățat. Orice domeniu, indiferent de industrie, este într-o continuă schimbare. Trebuie să fii conectat, să vezi ce se întâmplă la nivel internațional, ce se întâmplă la nivel local, să înțelegi trendurile. Dacă nu faci asta, riști să rămâi în urmă.
Și încă un lucru – care, apropo, se potrivește foarte bine cu tema din acest an a The Woman. Noi alegem în fiecare an o temă, iar tema acestei ediții este „Trust and Transparency” – Crearea încrederii prin transparență. Așa că musai, musai, musai trebuie să fii autentic, sincer și transparent, în primul rând cu tine și apoi cu ceilalți. Pentru că altfel nu poți să construiești parteneriate pe termen lung. Nici cu partenerii, nici cu publicul, nici cu echipa ta. Și tu ai nevoie de asta.
Mediul de business din România s-a schimbat mult de când voi ați început afacerea. Cum ai zice că arată el acum, față de acum 10 ani? Ce îți place? În ce am crescut? Ce te frustrează încă? Unde mai avem de lucrat? Dar hai să vedem și părțile frumoase care s-au întâmplat în ultimii 10 ani în business-ul românesc.
– Se văd schimbări, să știi. Ce mă bucură în primul rând este faptul că tot mai mulți antreprenori au curajul să crească branduri. Mi se pare că este o diferență mare între „firmă” și „brand”. Antreprenorii au început să investească mai mult în produse de calitate. De exemplu, în The Woman vin tot mai multe branduri care pun accent, în primul rând, pe calitate. Dacă vorbim de fashion, văd branduri românești care investesc în materiale sustenabile – lână, cașmir, materiale premium. Dacă vorbim de HoReCa, văd același lucru – accent pe calitate. Dacă vorbim de servicii, la fel. Se vede că piața începe să se maturizeze.
Apoi, mă bucur că se vorbește foarte mult despre antreprenoriat, despre leadership. Au apărut cursuri, foarte multe hub-uri care cresc tineri antreprenori, platforme care îi ajută să se dezvolte, să facă networking, să creeze parteneriate.De la instituțiile financiare, care au început să creeze incubatoare de business, până la școli, universități, asociații. Asta este un lucru foarte bun și clar contribuie la creșterea mediului de business din România.
Acum, să zic și partea negativă. Ce mă deranjează în continuare nu ține neapărat de antreprenorii români, cât mai degrabă de mediul politic. E extrem de deranjant și frustrant pentru noi, ca antreprenori, că nu există stabilitate politică. Se schimbă codul fiscal prea des. Sunt foarte multe schimbări într-un timp foarte scurt. Și noi, ca antreprenori, trebuie să avem o rezistență incredibilă la schimbare. Dacă este ceva ce am învățat în toți anii ăștia, este că trebuie mereu să fii pregătit să te adaptezi. Nu poți să îți faci un plan și să spui: „Gata, lucrurile merg bine, pot să iau o pauză.” Pentru că, fix atunci, se schimbă o lege, o taxă, o regulă – și trebuie să fii pe fază.
Un alt lucru care mă frustrează este că se pune accent pe lucruri superficiale. Ne uităm mult la ce se întâmplă în online. Avem senzația că imaginea unui antreprenor în social media este și esența lui reală. Dar noi vedem doar 10% din ceea ce este în spate. Apoi, cresc foarte repede lideri vocali, dar fără esență. Vin spre noi tot felul de personaje care vor să iasă în evidență, dar fără să aibă experiență reală, fără să fi construit ceva concret. E foarte ușor să îți creezi o imagine publică, cu bani și marketing bun. Dar, la finalul zilei, trebuie să existe și consistență.
În general, românii se tem de eșec. Probabil că este unul dintre principalele motive care ne țin pe loc. Care e relația ta cu greșeala?
– Am făcut greșeli de-a lungul timpului. Nu cred că există cineva care poate spune că parcursul său este flawless. Știi graficele de la bursă? Urcă, coboară, urcă, coboară. Așa este și parcursul nostru ca antreprenori. Creșterea nu este niciodată liniară. Eu am fost mereu destul de aspră cu mine. Mereu mi-am impus standarde ridicate. Am fost genul de copil olimpic, care a luat 10 la BAC, care a fost mereu în competiție cu sine. Și asta m-a ajutat, dar m-a și făcut să îmi impun o disciplină foarte strictă. Și când lucrurile nu ieșeau cum le calculam eu, apăreau frustrarea și autocritica.
Ce am învățat, însă, odată cu maturizarea, este că trebuie să fiu mai blândă cu mine. Și că greșelile sunt parte din proces. Când se întâmplă ceva neprevăzut, eu mă uit mereu la soluție mai întâi. Avem o problemă? Nu, avem o situație care are o soluție. Asta le spun și colegilor mei. Primul pas este să găsim soluția. Apoi, ne întoarcem și analizăm ce s-a întâmplat, cum putem preveni asta pe viitor. Cred că e un mindset sănătos, dacă vrei să crești pe termen lung.
Dacă tot ai zis despre echilibru, trebuie să te întreb și asta. Se vorbește foarte des despre work-life balance. Tu crezi că poate să existe? Sau este mai degrabă un mit?
– Eu nu cred în work-life balance. Acum câțiva ani, am auzit ceva de la un CEO de multinațională, și mi-a rămas în minte: „Suntem aceeași persoană dimineața, seara și în weekend. Dacă sunt mamă, sunt mamă tot timpul. Dacă sunt antreprenor, sunt antreprenor tot timpul.” Pentru mine, nu există o delimitare clară. Nu pot să spun: „Acum muncesc, acum mă rup complet.” Nu funcționez așa. Îmi place ceea ce fac, iar pentru mine, business-ul este un stil de viață.
În weekend? Ce fac? Mă trezesc, beau o cafea, merg prin cafenele, vorbesc cu oamenii. Am lângă mine oameni care au același stil de viață, pentru că altfel nu am cum să mă sincronizez cu ei. Antreprenoriatul vine cu sacrificii. Oamenii văd doar succesul, dar nu văd nopțile nedormite, stresul, relațiile care se pierd pe drum. Dar pentru mine asta funcționează – nu fac o delimitare între muncă și viață personală. Pentru mine, există doar viață. Și în ea, muncesc, creez, dezvolt, mă implic.
Când te uiți înapoi, care ai spune că este cel mai important „DA” pe care l-ai spus vreodată în business? Și, la polul opus, care a fost cel mai important „NU”?
– Greu de definit un astfel de moment. Pentru că ai menționat mai devreme că Meron a crescut foarte repede sau că proiectele noastre au crescut mult… depinde la ce te raportezi. Mie nu mi se pare că am crescut repede sau mult. Mi se pare că am crescut firesc, natural. Și asta pentru că mă uit la alte piețe și văd cât de repede se întâmplă lucrurile în afară. Dacă ne uităm la New York sau la Tokyo – Tokyo este New York on steroids. New York, față de Paris, este mult mai rapid. Apoi, mă uit la Cluj sau la România, unde lucrurile se întâmplă mult mai încet.
Așa că, privind în ansamblu, cred că noi am crescut firesc. Și, sincer, nu îmi vine în minte un moment în care am spus „DA” și să fi fost acel punct de cotitură decisiv. Au fost multe decizii importante, dar nimic care să fi schimbat complet traseul nostru.
Atunci hai să ne raportăm la vise. Care este, până în acest moment, cel mai mare vis încă neîmplinit al tău, dar pe care știi sigur că îl vei realiza?
– Nu am. Și îți spun și de ce. Am încercat, de-a lungul anilor, să fiu echilibrată. Nu îmi plac extremele, nu îmi plac dramele, nu îmi plac lucrurile duse la extrem. Așa că am încercat să nu îmi setez obiective rigide, de tipul: „Musai să deschid 10 locații în următorii 3 ani.” sau „Musai să ating o anumită cifră de afaceri.” sau „Musai să am X parteneri.” Nu pot să funcționez așa. Pentru că mi se pare că, în momentul în care îmi setez astfel de planuri și fac calcule foarte stricte, dacă nu se întâmplă exact așa, frustrarea este prea mare. Și nu vreau să mă las condusă de frustrare.
Da, pe termen lung, știu clar că vreau:
- Să cresc evenimentul The Woman.
- Să mă implic mai mult în zona de artă.
- Să dezvolt business-ul Meron în continuare.
- Să mă gândesc și la alte proiecte.
Dar nu vreau să îmi impun o țintă fixă. Vreau să îmi păstrez libertatea. Libertatea de a lucra cu cine îmi doresc, de a crea proiecte de care să fiu mândră, de a avea flexibilitatea de a alege.
Pentru mine, succesul înseamnă libertate. Și mi se pare că, în momentul în care îți fixezi o destinație și spui „Trebuie musai să ajung acolo!”, s-ar putea să ajungi să renunți la niște valori care sunt adânc înrădăcinate în tine.
În încheiere, îmi permit să am o curiozitate personală. Ai fost la extrem de multe interviuri. Crezi că ai putea să îmi spui o întrebare pe care nu ți-a pus-o nimeni niciodată, dar la care ți-ar fi plăcut foarte mult să răspunzi? Și să și răspunzi la ea.
– Bună întrebare! Cred că întrebarea pe care mi-ar plăcea să mi-o pună cineva este: „Ești fericită?” Și ce înseamnă fericirea pentru tine?
Iar răspunsul meu ar fi: Câteodată. Câteodată sunt fericită.
Pentru că: iubesc ceea ce fac. Iubesc oamenii din jurul meu. Mă iubesc și pe mine.
Dar cred că mai am încă de lucrat la asta, ca să pot spune „Da, sunt fericită”.
***
PozitiVești x The Woman
PozitiVești susține leadershipul feminin și, alături de The Woman, îți oferă ocazia de a participa la cel mai mare eveniment dedicat leadershipului feminin din România, care are loc în acest an între 27-29 Martie, sub tematica TRUST & TRANSPARENCY.
Ce te așteaptă la The Woman pe parcursul celor 3 zile?
- Pe scenă vor urca lideri și specialiști din diverse domenii, printre care Camelia Șucu, Cristina Bâtlan, Andreea Raicu, Monica Munteanu, Mirela Bucovicean, Sore și alte peste 40 de femei care au în spate cariere de succes;
- Workshopuri interactive și super utile, unde poți învăța direct de la experți;
- Galeria de Stil – deschisă în perioada 28-30 martie pentru vizitatori, unde poți să descoperi branduri locale și trenduri în fashion & beauty.
Folosește codul TW25POZITIVEȘTI și beneficiază de 25% reducere la bilete!
Detalii și bilete aici: conference.thewoman.ro
