Ne aflăm adesea în căutarea neobosită a succesului (așa cum ni-l definim fiecare dintre noi). Încercăm, ba chiar facem tot posibilul, să lucrăm mai repede, să înghesuim mai multe în lista de lucruri de făcut dintr-o zi deși nu mai avem spațiu și să obținem mai mult. Vrem să performăm la job, chiar dacă asta înseamnă să muncim pe rupte, să facem ore suplimentare sau să ignorăm acel burnout despre care știm că se va furișa pe geam după ce i-am trântit ușa în nas.
În încercarea noastră de a ne potența mult dorita productivitate, participarea la cultura hustle pare a fi, la prima vedere, singura cale viabilă. Dar ne-am gândit noi că e posibil ca abordarea asta să ne distrugă tocmai acea productivitate de care ținem cu dinții și acea bunăstare pe care susținem că (încă) o avem? Ne-am pus vreodată întrebarea „cum ar fi dacă aș încetini puțin?”? Cel mai probabil nu, că nu am alocat timp în calendar pentru asta.
Expresia „încetinește pentru a accelera” poate părea contraintuitivă și aberantă la prima vedere, dar uneori viteza este adevăratul obstacol în încercarea noastră de a fi mai productivi. Expresia „încetinește pentru a accelera” ne spune că un ritm constant de muncă, cu pauzele luate conștient, este mai bun pentru claritate, comparativ cu nesfârștita jonglare cu sarcinile.
De exemplu, compania Google încurajează tehnicile de mindfulness în spațiile de lucru pentru a-și încuraja angajații să ia pauze, nu să înțepenească ore întregi în fața monitorului. Pe lângă asta, mai organizează prânzuri în tihnă și camere silențioase pentru ca angajații să aibă momente de respiro presărate prin programul solicitant de lucru.
Conceptul de „încetinire pentru accelerare” nu a apărut ieri, alaltăieri, există de secole. Filozoful chinez Lao Tzu spunea: „natura nu se grăbește și totul se realizează”. Socrate aprecia, și el, importanța contemplării, spunând că aceasta permite o înțelegere mai profundă a lucrurilor.
Goana spre mai mult și mai repede duce la epuizare
Conștientizăm noi, oare, cât de dezavantajoasă e alergarea asta nebunească spre productivitate? La prima vedere, pare că, cu cât lucrezi mai repede, cu atât vei face mai multe, dar cercetările ne pun pe masă adevăruri destul de grele.
Cursa acerbă spre succes cu orice preț:
- Duce la stres și epuizare: Revoluția Industrială a pus accent pe viteză și eficiență, dar a venit la pachet cu efectele negative ale suprasolicitării, declanșând mișcări pentru reducerea programului de lucru.
- Poate scădea calitatea muncii: Să faci mai mult și mai repede îseamnă deseori să înghesui mai multe sarcini într-un timp la fel de limitat, iar asta duce la greșeli și omisiuni.
- Nu lasă loc pentru creativitate și inovație: Când principalul și singurul obiectiv este să termini munca cât mai repede posibil, nu mai e loc de reflecție și inovare.
- Are impact negativ asupra stării de bine: Conform OMS, supraîncărcarea contribuie la aproximativ 745.000 de decese pe an la nivel global.
Obșnuim să ne lăsăm atât de absorbiți de muncă, încât nici nu ne dăm seama că ne afundăm tot mai mult într-un nămol de oboseală, iritare, epuizare și rutină. Ne trezim când suntem blocați și nu mai putem ieși fără a ne prinde de vreo creangă. Dar se poate și altfel. Și de noi depinde.
De la alergarea pentru maraton la mersul tihnit: beneficiile unui ritm echilibrat
Pentru a contracara și reduce impactul suprasolicitării și modului de lucru nebunesc, putem încerca opusul: să încetinim, să o lăsăm mai moale, să fim mai echilibrați. Uite cum ne ajută asta:
- Reduce stresul și îmbunătățește somnul: Încetinirea ajută la reducerea stresului și îmbunătățește calitatea somnului. Momentele de calm în rutina zilnică contribuie la sănătatea mentală și fizică, în special prin diminuarea anxietății.
- Ne ajută să fim productivi: Pauzele regulate îmbunătățesc performanța, productivitatea și atenția. Oferind creierului ocazia să se odihnească, încetinirea ajută la menținerea unei concentrări mai bune, prevenind oboseala și distragerile.
- Luăm decizii mai bune: Pauzele permit o reflecție mai profundă, conducând la decizii mai bine fundamentate. Un studiu arată că oamenii care își iau timp pentru a gândi își îmbunătățesc calitatea alegerilor.
- Echilibru mai bun între muncă și timpul liber: Încetinirea ajută la menținerea unui echilibru sănătos între muncă și viața personală, prevenind epuizarea. Aceasta oferă timp pentru hobby-uri, relații și dezvoltare personală.
4 sfaturi despre cum să fii mai echilibrat
Acum că am văzut de ce e bine, mai rămâne să lămurim cum. Iată câteva sfaturi utile pentru o productivitate îmbunătățită, care te vor ajuta totodată să încetinești, să te reîncarci și să fii mai prezent.
1. Ia pauze scurte și dese
Să lucrezi fără oprire poate părea productiv, dar în realitate poate duce la epuizare. Tehnica Pomodoro, care presupune sesiuni de lucru de 25 de minute (le poți mări până la o oră) urmate de pauze scurte, este un mod bun de a-ți menține concentrarea. O pauză de 5-10 minute poate însemna o plimbare scurtă sau o conversație rapidă.
De ce funcționează? Creierul nostru este mai eficient în sprinturi de concentrare, nu în maratoane de muncă continuă. Studiile din 2022 ale American Psychological Association au arătat că pauzele scurte îmbunătățesc productivitatea și starea de bine. Un sondaj realizat de Aflac arată că 59% dintre angajați se simt moderat spre extrem de epuizați, iar pauzele regulate sunt o soluție simplă și eficientă într-o cultură cu un ritm alert, dar nesustenabil.
2. Petrece timp în natură
Nu e nevoie să mergi departe, într-o destinație exotică, o plimbare conștientă într-un parc din apropierea casei sau locului de muncă poate face minuni. Studiile au demonstrat că timpul petrecut în natură reduce stresul, ne îmbunătățește starea de spirit și ne face mai creativi. Este un mod simplu de a te deconecta de la ritmul rapid al vieții și de a reveni la muncă cu o minte mai clară și mai relaxată.
3. Creează-ți obiceiuri care te ajută să încetinești
Există multiple practici zilnice care te ajută să-ți reglezi ritmul și să te concentrezi mai bine. Uite mai jos câteva exemple din mai multe colțuri ale lumii:
- Ceremonia ceaiului (Chanoyu/Chado): În Japonia, acesta este un ritual relaxant, în care fiecare pas al preparării ceaiului este realizat cu calm. Cultivă o stare de relaxare profundă.
- Stilul de viață Hygge: Este un concept din Danemarca care pune accent pe simplitate, confort și momentele mici de plăcere.
- Siesta (somnul de prânz): În culturile mediteraneene, siesta este o pauză scurtă la mijlocul zilei, care permite corpului și minții să se odihnească, reîncărcând energia pentru restul zilei.
- Baia de pădure (Shinrin-Yoku): Practică japoneză care presupune o plimbare prin pădure. Beneficiile includ reducerea stresului și îmbunătățirea clarității.
4. Stabilește limite pentru utilizarea tehnologiei
Utilizarea constantă a tehnologiei poate deveni o sursă majoră de distragere și epuizare. Un studiu a arătat că verificarea emailului doar de trei ori pe zi a redus semnificativ nivelul de stres și a îmbunătățit productivitatea.
Pentru a limita impactul negativ al tehnologiei poți să:
- dedici anumite zile sau ore din săptămână pentru a te deconecta de la digital. Alocă-ți timp pentru activități relaxante sau pentru a fi alături de cei dragi.
- stabilești locuri din casă în care nu iei telefonul cu tine (în dormitor sau când mănânci). Te va ajuta să fii prezent și să te concentrezi mai bine pe ceea ce faci.
- oprești notificările: verifică-ți emailurile și rețelele de socializare la anumite ore. În restul timpului, dezactivează notificările pentru a reduce distragerile.
Într-o lume care pune multitaskingul și supraîncărcarea pe piedestal, încetinirea poate părea o alegere neobișnuită. Totuși, a-ți permite să iei pauze și să ai un ritm de muncă echilibrat este, paradoxal, calea către performanța reală și împlinirea personală.
