Depresia este una dintre cele mai răspândite și debilitante afecțiuni ale vremurilor noastre, iar România nu face excepție. Estimările arată că până la 4,23% dintre români (aproape 800.000 de persoane) suferă de depresie. Cu toate acestea, conform studiilor europene, doar 1% dintre români declară că au depresie cronică, cea mai mică pondere din UE, semn că stigmatizarea și lipsa diagnosticării corecte țin multe cazuri în umbră.
În țări precum a noastră, până la 80% dintre persoanele cu tulburări mintale nu primesc tratamentul necesar. Consecințele pot fi tragice: în România, între 2.500 și 3.500 de oameni își iau viața anual, adesea pe fondul depresiei neînțelese sau netratate la timp. Iar pentru aproximativ 30% dintre pacienții depresivi, boala devine ceea ce specialiștii numesc depresie rezistentă la tratament (DRT): adică nu răspunde la niciunul dintre antidepresivele ori terapiile convenționale încercate. Acești pacienți se trezesc captivi într-un întuneric din care, până de curând, nu exista nicio cale de ieșire.
În ultimii ani însă, știința a adus noi speranțe pentru bolnavii de depresie severă. Metode cutting-edge, precum terapia intravenoasă cu ketamină, au demonstrat rezultate promițătoare acolo unde abordările clasice au eșuat. În România și în Europa de Est, accesul la astfel de soluții a fost mult timp inexistent. Din fericire, lucrurile încep să se schimbe datorită unor oameni curajoși din sistemul medical autohton care își doresc să aducă aceste inovații mai aproape de pacienți.
Astfel, la Brașov s-a deschis recent primul centru din România (și Europa de Est) de terapie cu ketamină intravenoasă pentru DRT. Clinica Twins Medical, fondată de dr. Cristian Stănescu, aduce această abordare revoluționară în țară, și oferă pacienților români o șansă acolo unde metodele convenționale nu au adus rezultatele dorite.
Dr. Cristian Stănescu ne-a împărtășit parcursul său, motivația din spatele proiectului Twins Medical și modul în care terapia cu ketamină oferă o nouă speranță pacienților care nu mai au alternative.
Pentru început, povestiți-ne puțin despre dumneavoastră. Cum arată parcursul dvs. profesional de până acum și cum v-au condus experiența de medic ATI și de urgență și cercetarea academică la ideea de a deschide clinica Twins Medical?
Sunt medic primar de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) și medic de urgență. Mi-am început cariera ca asistent pe ambulanță, încă din timpul studenției la UMF Craiova, unde am învățat ce înseamnă munca în echipă și responsabilitatea față de pacient.
Ulterior am lucrat la Serviciul de Ambulanță și la UPU-SMURD Brașov, urmându-mi visul de a deveni medic ATI, vis pe care l-am împlinit, lucrând chiar și o perioadă în Germania. Când m-am întors acasă, am găsit spre bucuria mea un spital (ce-i drept, privat) în Brașov cu condiții similare celor din Occident. M-am întors definitiv dintr-un motiv foarte personal: eu și soția mea am adoptat două fetițe gemene, cea mai mare realizare a vieții noastre: de aici și numele Twins Medical.
Viața ne-a pus la încercare când soția mea, Misha, a fost diagnosticată cu cancer tiroidian. După ce a urmat tratamentul convențional, ea a descoperit Medicina Funcțională și Regenerativă, iar eu am început să o sprijin aplicând tratamente adjuvante cu vitamine și antioxidanți. Rezultatele au fost excelente și, treptat, tot mai mulți prieteni și colegi au vrut să beneficieze de aceste terapii pentru probleme precum oboseală cronică sau boli autoimune.
Așa s-a născut ideea clinicii. Mi-am dorit însă să o construiesc la standarde înalte, așa că am plecat în Florida (SUA) să învăț direct de la medici anesteziști specializați în medicina regenerativă. Acolo am descoperit și terapia intravenoasă cu ketamină folosită pentru tulburări psihice și dureri cronice, și mi-am promis că o voi aduce și în România.
Astăzi coordonez secția de ATI Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară la Clinicco Brașov și, în paralel, clinica Twins Medical. Iar oricât de ocupat aș fi, îmi fac timp să ajung acasă pentru a sta cu familia, îmbrățișarea fetelor mele rămâne cel mai bun remediu pentru orice.
Ce vă motivează în munca de zi cu zi? Lucrând cu pacienți care trec prin suferințe profunde, cum reușiți să vă păstrați entuziasmul, echilibrul și empatia?
Sursele mele de motivație? Să știu că în câteva ore mă revăd cu colegii, că pacienții mei evoluează bine, că echipa mea își face treaba așa cum trebuie. Să știu că sunt sănătos, că familia mea e bine, că fetele se trezesc și mă îmbrățișează, că un pacient e bine și își face planuri pentru viitor; toate astea îmi dau energie.
Iar când vezi un pacient care, după două sau trei luni de terapie, pleacă acasă pe picioarele lui, cum credeți că ne simțim? Este o bucurie uriașă și o dovadă că munca în echipă, disciplina și conștiinciozitatea angajaților dau rezultate. Asta mă motivează și mă ghidează în fiecare zi.
O echipă unită de aceeași misiune: tratamente moderne, sigure și umane pentru pacienți cu suferințe profunde.
Ați inaugurat primul centru din România și Europa de Est care oferă terapia intravenoasă asistată cu ketamină pentru sănătatea mintală. Cum a arătat parcursul pentru aducerea acestei terapii în România și cât de dificil a fost procesul?
Drumul până la deschiderea centrului nu a fost deloc ușor. A însemnat mult studiu și documentare, învățarea și aprofundarea terapiei, găsirea medicilor psihiatri colaboratori, lucru de altfel deloc simplu, pentru că mulți nu sunt încă deschiși la nou. A fost nevoie și de traininguri pentru psihologi, care au un rol esențial în ghidarea pacienților, precum și de obținerea tuturor autorizărilor și avizelor medicale, achiziția aparaturii și, desigur, investiții financiare considerabile.
Aprobările de la Ministerul Sănătății au venit relativ ușor, dat fiind că sunt medic ATI, dar cel mai dificil obstacol practic a fost achiziționarea substanței în sine. Cel mai dureros a fost când m-am lovit de mentalitățile și reacțiile negative ale colegilor anesteziști și ale altor medici din diverse specialități. Au fost foarte dureroase. Au trecut, recunosc, dar au lăsat cicatrici.
Chiar și așa, toate aceste dificultăți au meritat. Faptul că putem oferi o nouă șansă pacienților care nu mai aveau alternative compensează fiecare efort și fiecare pas greu făcut pe acest drum.
Ne puteți explica ce înseamnă mai exact depresia rezistentă la tratament? Cât de frecvent întâlniți astfel de cazuri în practică, cât de grave sunt și, până să existe această opțiune, ce alternative aveau pacienții cu această boală la tratamentele obișnuite?
Depresia rezistentă la tratament (DRT) este o formă severă de depresie care nu răspunde la medicamentele obișnuite, chiar dacă acestea au fost administrate corect, în doze și combinații diferite, pe o perioadă suficient de lungă. Pacienții cu acest diagnostic au, de obicei, un istoric îndelungat de suferință,și au încercat cam tot ce se putea: antidepresive, psihoterapie, chiar spitalizări, toate ori fără rezultate, ori cu rezultate insuficiente.
La noi ajung doar pacienți trimiși de medicii psihiatri, după ce s-a epuizat paleta de tratamente convenționale. Din păcate, numărul acestor cazuri nu e mic. Tot mai mulți oameni se confruntă cu depresii care nu mai cedează la tratamentele clasice, iar efectele sunt adesea dramatice: pierderea capacității de muncă, izolare socială, idei suicidare sau chiar tentative de sinucidere.
Până de curând, opțiunile terapeutice pentru DRT erau foarte limitate. De obicei, se schimbau medicamentele, se încercau combinații diferite, iar în cazurile cele mai grave se ajungea la terapia electroconvulsivantă (ECT). ECT-ul poate fi eficient la unii pacienți, însă este dificil de acceptat, din cauza efectelor secundare severe.
Terapia cu ketamina intravenoasă a venit ca o gură de aer proaspăt: o terapie modernă, rapidă și bine tolerată. Și mai ales, o terapie care în sfârșit funcționează pentru pacienții cu DRT.
Ce face ca terapia cu ketamină să fie considerată revoluționară în tratarea depresiei rezistente la tratament? În ce mod depășește limitările opțiunilor terapeutice anterioare pentru acești pacienți?
Ketamina este un medicament folosit de zeci de ani în chirurgie, ca anestezic sigur și eficient. De fapt, a fost inițial utilizată în medicina veterinară, apoi introdusă și în uzul uman, inclusiv în urgențe majore.
Terapia cu ketamină intravenoasă nu garantează vindecarea completă, dar oferă remisie pe termen mediu și lung pentru aproximativ 80% dintre pacienții cu DRT. Aceasta o face revoluționară.
Mecanismul ei de acțiune este diferit. Practic, „resetează” anumite zone afectate de depresie. Un alt avantaj este viteza de acțiune. Efectele pozitive pot apărea chiar după prima perfuzie, în timp ce antidepresivele convenționale au nevoie de săptămâni și, uneori, nu funcționează deloc.
Am încredere în această terapie, am văzut în Statele Unite rezultate foarte bune, avem și noi rezultate la fel de bune. Și pacienții noștri merită tratamente ca în afară.
Un moment cald în timpul unei sesiuni de tratament la Twins Medical.
Ce implică, concret, terapia asistată cu ketamină la clinica dumneavoastră? Ne puteți descrie pe scurt pașii prin care trece un pacient?
La clinica noastră, terapia cu ketamină se desfășoară extrem de riguros, cu pregătiri temeinice înainte de prima perfuzie. Mai întâi, pacientul este consultat de un medic psihiatru, care stabilește dacă diagnosticul de depresie rezistentă la tratament este corect și dacă persoana este eligibilă.
Urmează o serie de investigații medicale: analize de sânge, consult cardiologic cu ecografie și o discuție detaliată despre procedură. Pacientul află tot ce trebuie să știe și semnează consimțământul informat.
După confirmarea eligibilității din punct de vedere anestezic, pacientul se întâlnește cu psihologul clinicii. În această etapă pregătim ceea ce numim „set și setting”, adică starea mintală și contextul tratamentului. Psihologul discută cu pacientul despre obiectivele terapiei și despre ce își dorește să obțină în urma sesiunilor.
Abia apoi începem tratamentul propriu-zis. Presupune un protocol de șase ședințe inițiale, urmate de sesiuni de întreținere („boostere”), stabilite individual. Infuzia cu ketamină se face intravenos, în doze mici, subanestezice, într-un spațiu sigur și liniștit.
În timpul procedurii, pacientul poate experimenta o stare temporară de disociere, dar rămâne conștient și poate comunica cu psihologul. Medicul și psihologul sunt alături de el pe tot parcursul sesiunii, pentru a monitoriza reacțiile și a asigura confortul.
După cele șase ședințe inițiale, pacientul rămâne în legătură cu psihiatrul pentru ajustarea tratamentului și cu psihologul pentru susținere și integrarea rezultatelor.
Scopul nostru este ca fiecare pacient să se simtă în siguranță, înțeles și sprijinit la fiecare pas.
Ketamina este cunoscută de mulți ca anestezic și chiar ca substanță recreațională, ceea ce poate genera reticență. Cât de sigură este terapia cu ketamină atunci când este administrată în mod controlat? Cum gestionați eventualele riscuri sau temeri legate de ketamină și ce protocoale respectați?
Da, este adevărat că ketamina este cunoscută atât ca anestezic, cât și ca substanță recreațională. Diferența importantă stă însă în contextul în care este folosită. Într-un spital sau într-o clinică, ketamina este un medicament, administrat strict de un medic ATI, în doze atent calculate și monitorizate. În afara acestui cadru, aceeași substanță devine un drog cu risc major.
Siguranța terapiei depinde, în primul rând, de diagnosticul corect. Există situații în care ketamina nu este potrivită: de exemplu, la pacienți cu tulburări psihotice, schizofrenie sau alte contraindicații psihiatrice. În astfel de cazuri, tratamentul nu doar că nu ajută, ci poate agrava starea pacientului. De aceea, la clinica noastră evaluarea este extrem de riguroasă și transparentă. Nu administrăm ketamină „la cerere” și nu acceptăm presiuni din partea pacienților sau a aparținătorilor.
Administrarea se face exclusiv conform protocoalelor elaborate de Asociația Americană de Ketamină. Deși terapia cu ketamină pentru DRT este considerată „off-label” în România, acest lucru nu înseamnă că este interzisă. În medicină, „off-label” înseamnă doar că o substanță este folosită într-o indicație care nu este încă inclusă oficial în ghidurile naționale, dar are dovezi științifice solide în literatura internațională.
Clinica dvs. oferă terapie asistată de psihoterapie, nu doar perfuzia în sine. De ce ați ales această abordare combinată? Ce rol are psihologul în procesul de vindecare a pacientului?
Psihologul are un rol esențial în această terapie. El îl ajută pe pacient să înțeleagă ce trăiește în timpul infuziei, să integreze experiențele și să ajungă mai repede la remisie. Am încercat, la început, și ședințe fără sprijin psihologic, pentru a reduce costurile, dar rezultatele au fost mai slabe. Cu implicarea psihologului, progresul este vizibil mai rapid și mai stabil.
În timpul perfuziei, pacientul primește, pe lângă ketamină, și un amestec de vitamine, antioxidanți, coenzime și magneziu, pentru a corecta eventualele deficite și a susține organismul. Fiecare persoană trăiește experiența diferit, uneori chiar și de la o ședință la alta.
După terminarea perfuziei, pacientul rămâne sub supraveghere aproximativ 45 de minute pe patul de terapie intensivă, apoi încă o jumătate de oră în clinică. Poate pleca doar când toate funcțiile vitale sunt stabile și întotdeauna însoțit de un aparținător.
Costul terapiei este unul semnificativ (în prezent aproximativ 300 de euro pe ședință). Considerați că acest tarif reflectă caracterul inovator al tratamentului în România?
Da, din păcate costul terapiei este destul de mare, din cauza cheltuielilor medicale implicate: aparatură, personal specializat, monitorizare continuă și substanța în sine.
Costurile nu reflectă caracterul inovator al terapiei. Spre exemplu, la noi terapia cu esketamină intranazală (Spravato) este decontată integral de stat, dar rezultatele sunt mai slabe comparativ cu administrarea intravenoasă, care are eficiență mai mare.
Paradoxal, tratamentul intravenos, cel cu rezultate mai bune, nu este decontat sau compensat în România.
Perfuzia intravenoasă cu ketamină este administrată în condiții stricte de siguranță de personal specializat.
Cum ați descrie starea actuală a tratamentului sănătății mintale în România?
Pentru majoritatea pacienților, tratamentul sănătății mintale în România este, din punctul meu de vedere, bun. Avem psihiatri foarte bine pregătiți.
Însă situația din spitalele de psihiatrie rămâne, din păcate, foarte dificilă: condiții de cazare precare, lipsuri de medicamente, alimentație necorespunzătoare și o infrastructură de multe ori învechită.
Dar, mai presus de toate, cea mai mare problemă este mentalitatea. Ignoranța și stigmatizarea persoanelor cu tulburări psihice fac ca mulți pacienți să ajungă târziu la medic sau să renunțe la tratament de teamă să nu fie judecați.
Pacienții cu depresie rezistentă la tratament se numără adesea printre cei mai vulnerabili membri ai societății. În acest context, cum apreciați că ar putea acești pacienți, adesea cu resurse financiare limitate, să beneficieze de un tratament care costă ~300 de euro pe ședință?
Singura soluție pentru ca cât mai mulți mai multi pacienții cu depresie rezistentă la tratament să aibă acces la această terapie este decontarea integrală de către stat. Este nevoie de crearea mai multor centre specializate care să ofere acest tip de tratament în condiții sigure și accesibile.
Din păcate, nu cred că în viitorul apropiat vom vedea medici anesteziști dispuși să lucreze în spitalele de psihiatrie. Există deja secții întregi de ATI fără personal suficient. Este o specialitate grea, epuizantă și plină de responsabilități.
Care sunt planurile de viitor pentru Twins Medical?
Am planuri de extindere a clinicii și a conceptului Twins Medical, să dezvoltăm un centru complex de Medicină Funcțională, Regenerativă și Longevitate, care să includă și un KETAClinic integrat, unde pacienții să beneficieze de tratamente complete, sigure și accesibile.
Voi continua să lupt pentru ca oamenii cu probleme psihiatrice să-și recâștige demnitatea.
