„Dacă literele, cifrele sau notele muzicale pot fi citite prin atingere, de ce nu și culorile?” Această întrebare simplă, încolțită în mintea inventatorului Tudor Scripor, a stat la baza unei inovații remarcabile – un alfabet al culorilor care să le ofere nevăzătorilor și persoanelor cu deficiențe de vedere posibilitatea de a lua decizii singuri, de a explora lumea în propriul ritm și de a fi mai creativi.
Alfabetul Scripor, o extensie ingenioasă a alfabetului Braille, a parcurs un drum lung de la idee până la recunoașterea internațională. În 2019, fost distins cu Medalia de Aur la categoria Educație, Cultură și Artă la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, iar în 2023 a fost inclus în lista de soluții inovatoare pentru persoanele nevăzătoare, în cadrul conferinței Zero Project de la ONU.
Alfabetul Scripor este utilizat la nivel mondial. De exemplu, în educație, le permite copiilor nevăzători să învețe culorile în același mod precum ceilalți colegi, iar în artă deschide noi posibilități de expresie. În sport, alfabetul este folosit pentru ca atleții nevăzători să poată identifica singuri culoarea centurii la arte marțiale sau culoarea medaliei obținute la competiții. În viața de zi cu zi, alfabetul Scripor este aplicat la etichete accesibile, jucării incluzive, produse tehnologice adaptate, jocuri care nu mai exclud pe nimeni.
Acesta nu este doar un instrument practic, ci și o dovadă de empatie, implicare și responsabilitate, care ne arată modul în care tehnologia poate servi incluziunii pentru a construi o lume mai echitabilă. Este o oportunitate de business, un diferențiator puternic pentru companiile care vor să fie lideri în accesibilitate, sustenabilitate și inovație socială și care vor să pună umărul la schimbare.
Tudor, ce te-a inspirat să creezi alfabetul Scripor? A existat un moment hotărâtor care a contribuit la asta?
Cele mai puternice idei se nasc din cele mai simple întrebări. În cazul meu, totul a început în liceu, când studiam la Liceul de Arte Plastice „Romulus Ladea”, situat în proximitatea Liceului Special Pentru Deficienți de Vedere. Adesea, vorbeam cu colegii și profesorii mei despre cât de abstract este conceptul de culoare pentru persoanele nevăzătoare din naștere. Pentru noi, culoarea este emoție, expresie, viață. Pentru ei – doar un termen abstract.
Momentul hotărâtor a venit în 2012, când predam un curs de pictură și printre participanți se afla un student nevăzător. Încercând să-i explic ce înseamnă „roșu” sau „albastru”, m-am izbit de o realitate dureroasă: nu exista un limbaj universal prin care el să poată „citi” culoarea. A fost o experiență profundă. El era dezamăgit că nu înțelegea, iar eu copleșit de neputință și surprins că, în toți acești ani, nimeni nu găsise o soluție pentru asta.
Gândul m-a urmărit mult timp. Mi-am amintit de Louis Braille și de revoluția pe care a creat-o. Și m-am întrebat: „Dacă literele, cifrele sau notele muzicale pot fi citite prin atingere, de ce nu și culorile?”
Așa s-a născut alfabetul Scripor – din dorința sinceră de a aduce culoarea în lumea celor care nu o pot vedea, dar care o pot simți. A fost un drum greu, lung, dar ghidat de convingerea că incluziunea reală începe cu accesul egal la frumusețea vieții – iar culoarea face parte din ea.
Cum funcționează alfabetul Scripor și ce îl diferențiază de alte sisteme de codificare a culorilor pentru nevăzători?
Alfabetul Scripor este o extensie tactilă a alfabetului Braille, creat special pentru a oferi nevăzătorilor acces direct și intuitiv la limbajul culorilor. Spre deosebire de metodele tradiționale, unde culoarea „roșu”, de exemplu, trebuia scrisă literă cu literă, Scripor folosește un simbol unic pentru fiecare culoare – ușor de recunoscut prin atingere, indiferent de limbă sau cultură.
Funcționează simplu: fiecare culoare este formată din puncte, așezate într-o celulă. Prin combinarea a două celule putem exprima și nuanțe sau intensitatea culorii. De exemplu, „verde + alb” înseamnă „verde deschis”, iar „verde + negru” înseamnă „verde închis”.
Ce îl face unic este faptul că este universal, scalabil și ușor de învățat. Nu este util doar pentru nevăzători, ci și pentru persoanele cu deficiențe de percepție a culorilor, cum ar fi daltoniștii.
Alte încercări de a reda culoarea, tactil – prin texturi, de exemplu – confundă materialul cu sensul culorii. Ca profesor de artă, pot spune cu certitudine: textura și culoarea sunt două experiențe total diferite. Alfabetul Scripor oferă, în sfârșit, un limbaj coerent și accesibil al culorilor – construit pe aceleași principii tactile familiare nevăzătorilor, precum alfabetul Braille.
Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că acest alfabet poate schimba viața persoanelor cu deficiențe de vedere și cum ai ajuns să-l validezi la nivel internațional?
Cred că adevărata putere a alfabetului Scripor este în utilitatea acestuia.
În momentul în care un nevăzător atinge eticheta unei culori și își dă seama că, pentru prima dată, are acces la o informație care până atunci îi era complet inaccesibilă, se întâmplă ceva profund. Pe chipul lor se citesc emoții, precum: curiozitate, uimire, satisfacție, dar mai ales încredere în sine.
Acel moment, când primul nevăzător l-a explorat pentru prima dată, mi-a arătat că alfabetul nu e doar o invenție teoretică. E o punte către autonomie, socializare și exprimare personală. Le oferă oamenilor posibilitatea de a lua decizii singuri, de a explora lumea în propriul ritm și de a fi creativi, în felul lor unic.
Validarea internațională a venit firesc. După primele teste cu utilizatori nevăzători și primele confirmări ale utilității alfabetului, în 2019 am avut onoarea de a-l prezenta la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva – unul dintre cele mai importante evenimente din lume dedicate inovației. Acolo, alfabetul Scripor a fost recunoscut de specialiști, primind Medalia de Aur la categoria Educație, Cultură și Artă, precum și Marele Premiu Special din partea Asociației Inventatorilor din Germania.
Au urmat apoi alte recunoașteri: Premiul de Excelență în Educație, primit în Dubai în 2021, și distincțiile acordate de Chance For The Blind Foundation în Polonia, în 2022. Iar în 2023, alfabetul Scripor a fost inclus în lista de soluții inovatoare pentru persoanele nevăzătoare, în cadrul conferinței Zero Project de la ONU, la Viena – un moment de referință în cariera mea.
Care sunt cele mai mari realizări de până acum în implementarea alfabetului Scripor și ce planuri de viitor ai pentru extinderea utilizării acestuia?
Cea mai mare realizare este că alfabetul Scripor a devenit o soluție practică, aplicată în viața de zi cu zi, în educație, artă, modă, sport, tehnologie și diverse industrii. Faptul că persoane nevăzătoare din întreaga lume pot acum citi culorile prin atingere este, pentru mine, cel mai profund indicator că visul a prins contur.
Pe lângă educație, am început să integrăm alfabetul și în industrie: etichete tactile și digitale pentru produse alimentare, băuturi, cosmetice sau articole vestimentare. Colaborăm cu designeri și branduri de modă pentru a aduce culoarea pe podium, inclusiv alături de modele nevăzătoare – o revoluție a diversității și incluziunii.
În zona de tehnologie, alfabetul Scripor stă la baza unei game de produse asistive: jucării, instrumente pentru orientare, instrumente educaționale. Avem deja o aplicație mobilă creată la sugestia utilizatorilor nevăzători, care îi ajută să învețe și să exerseze alfabetul. În paralel, am lansat o platformă de e-learning, bazată pe inteligență artificială, inspirată din cursurile online pe care le-am ținut în pandemie. Este accesibilă, interactivă și poate fi folosită oriunde în lume.
Urmează să organizăm campionate de jocuri incluzive, unde nevăzătorii și văzătorii pot concura de la egal la egal, folosind alfabetul Scripor. Este o lecție de empatie și egalitate care inspiră comunități întregi.
Viitorul? Îl construiesc alături de comunitatea mea și de echipa mea. Lucrăm în parteneriat cu universități politehnice pentru a transforma prototipurile în produse și cu facultăți de design pentru a le dezvolta estetic. Colaborăm cu companii din retail, tehnologie, FMCG, educație și chiar cu instituții din domeniul militar, unde orientarea tactilă poate face diferența în situații extreme.
Alfabetul Scripor nu este doar un instrument de incluziune. Este o oportunitate de business, un diferențiator puternic pentru companiile care vor să fie lideri în accesibilitate, sustenabilitate și inovație socială. Este un mod de a demonstra că tehnologia, incluziunea și empatia merg mână în mână. Este o invitație deschisă către toate industriile care vor să devină parte dintr-o lume mai accesibilă, mai echitabilă și, în cele din urmă, mai frumoasă.
Ce argumente i-ai oferi unui lider pentru a-l convinge să integreze alfabetul Scripor în produsele sau serviciile companiei sale?
Într-o lume în care incluziunea nu mai este o opțiune, ci o necesitate, alfabetul Scripor aduce o soluție simplă, eficientă și cu zero risc pentru afaceri care doresc să devină accesibile tuturor.
Indiferent de domeniu – fie că vorbim despre producția de bunuri de larg consum, educație, sănătate, turism, modă, beauty, packaging sau arte vizuale – implementarea alfabetului tactil al culorilor oferă un avantaj competitiv clar: accesibilitate reală, inovatoare și universală.
Cu o investiție minimă și o aplicare ușoară pe orice suprafață sau material, companiile pot deschide porțile către o piață ignorată prea mult timp: persoanele nevăzătoare și slab văzătoare, familiile lor, profesorii, terapeuții, artiștii și profesioniștii care lucrează cu ei.
În plus, alegând alfabetul Scripor, companiile transmit un mesaj puternic: ne pasă, acționăm și facem diferența. Fără riscuri, fără complicații, cu beneficii clare: reputație crescută, loialitate din partea clienților și recunoaștere globală.
Accesibilitatea nu este un cost. Este o oportunitate. Iar alfabetul Scripor este dovada vie că inovația autentică poate aduce impact social real cu risc zero.
Cum este integrat alfabetul Scripor în programele de educație incluzivă pentru copiii cu deficiențe de vedere?
Cred cu tărie că fiecare copil, indiferent de abilitate, are dreptul de a învăța, de a fi inclus și de a se exprima liber. În acest sens, alfabetul Scripor vine ca o completare firească a eforturilor de a construi un sistem educațional cu adevărat incluziv. Culoarea, până nu demult inaccesibilă copiilor nevăzători, devine acum parte din vocabularul lor – nu doar teoretic, ci și practic, prin atingere.
Am integrat alfabetul în materiale educaționale diverse: cărți și planșe tactile, manuale interdisciplinare, jocuri educaționale și, în curând, în jucării electronice. De exemplu, am creat cărți de colorat speciale pentru copiii care își pierd treptat vederea – o punte între lumea vizuală și cea tactilă, care îi ajută să înțeleagă culorile chiar și atunci când nu le mai pot vedea.
De asemenea, am creat jocuri tactile pentru dezvoltarea motricității fine și a orientării spațiale, alături de tehnologii asistive care transformă învățarea într-o experiență interactivă și memorabilă.
În esență, alfabetul devine o unealtă de egalizare – aduce culoarea la îndemâna tuturor și face ca educația să nu mai fie doar despre „adaptare”, ci despre participare reală.
Probabil, într-o zi, nu doar școlile speciale, ci și cele de masă vor folosi acest alfabet, pentru a cultiva încă de la început empatia, diversitatea și incluziunea.
Cum a fost primit alfabetul Scripor de comunitatea persoanelor cu deficiențe de vedere? Ce feedback ai primit?
La începutul acestui drum, nu aveam nici măcar un prieten nevăzător. Nu cunoșteam direct lumea pentru care îmi dedicam munca, dar știam că vreau să o înțeleg și să contribui cu ceva valoros. Astăzi, realitatea este complet diferită: am prieteni nevăzători în toată România și peste tot în lume. Mulți dintre ei m-au găsit online, am început să vorbim, să colaborăm și să scalăm împreună acest program.
Cei mai mulți din comunitatea persoanelor cu deficiențe de vedere și specialiștii din domeniu au îmbrățișat alfabetul cu deschidere. Au văzut în el o oportunitate reală. Această deschidere s-a transformat în colaborări concrete, parteneriate durabile și recunoașteri oficiale din partea organizațiilor internaționale.
Ceea ce mă inspiră cel mai mult sunt mesajele și poveștile lor: oameni care îmi scriu că au învățat pentru prima dată ce înseamnă „verde” sau „portocaliu”, părinți care îmi trimit poze cu copiii lor folosind alfabetul, profesori care îmi spun că, în sfârșit, culoarea are o reprezentare. Feedbackul constant pe care îl primesc este busola mea. Îmi arată că suntem pe drumul cel bun.
Un moment definitoriu a fost acela în care persoanele nevăzătoare au început să vină cu propriile idei de aplicare. M-au uimit prin claritate și creativitate: „Am nevoie de alfabetul tău pe eticheta borcanului de gem din cămară, pe ouăle colorate de Paște, pe globurile din brad, pe hainele mele, pe șosete, pe jocurile de societate, pe cubul Rubik.” Aceste sugestii le-am pus imediat în practică. Mi-au arătat că alfabetul nu este doar util, ci era, de fapt, așteptat.
Feedback și îmbunătățiri
Pe măsură ce alfabetul a fost folosit, a evoluat organic datorită comunității. Nevăzătorii ne-au oferit feedback constant și sincer, ceea ce ne-a ajutat să-l îmbunătățim și să-l adaptăm la viața de zi cu zi. Au fost ei cei care ne-au provocat să gândim în direcția produselor concrete, a jocurilor, a hainelor, a obiectelor banale, dar esențiale.
Această colaborare ne-a încurajat să începem parteneriate cu companii din diverse industrii – pentru a integra alfabetul în produse care contează. Pentru că atunci când incluziunea este gândită încă din procesul de design, ea nu mai este un „plus”, ci devine parte firească din viața tuturor.
Independență și autonomie – cel mai valoros feedback
Cel mai important mesaj pe care îl primesc mereu este același: „Acum pot să fac singur.” Iar acel „singur” spune totul. Într-o lume care, de multe ori, impune dependență celor care nu văd, alfabetul Scripor oferă o formă simplă, dar profundă, de libertate.
Desigur, au existat și reticențe – mai ales acasă, în România, unde schimbarea este adesea întâmpinată cu precauție. Dar în afara granițelor, am găsit deschidere, curiozitate și o reală dorință de colaborare. Iar acest contrast m-a motivat să merg mai departe. Pentru că, indiferent cât de greu este uneori drumul, știu că ceea ce construim împreună are sens, are impact și este profund necesar.
Cum vezi rolul alfabetului Scripor în promovarea incluziunii și egalității pentru persoanele cu deficiențe de vedere în diferite arii, cum ar fi educația, arta, sportul și viața de zi cu zi?
Cred că cel mai frumos a spus-o o tânără nevăzătoare care a testat alfabetul: „Pentru mine, rolul alfabetului tău este unul emoțional. Îmi redă sentimentul de apartenență.” Pentru că, dincolo de utilitate, alfabetul Scripor oferă exact asta: sentimentul că aparții, că nu ești lăsat în afara lumii vizuale.
Prin definiție, un alfabet creează legături – între oameni, idei, culturi. Alfabetul Scripor este puntea care leagă lumea culorilor de cei care, până acum, nu au avut acces la ea. În educație, le oferă copiilor nevăzători posibilitatea de a învăța culorile la fel ca toți ceilalți colegi. În artă, deschide uși largi către emoție și expresie – cum a fost, de exemplu, prima expoziție de artă tactilă organizată la Muzeul de Artă din Cluj, în 2022, unde artistul Radu Comșa a adaptat lucrările sale pentru a putea fi „citite” prin atingere.
În sport, alfabetul a dus la gesturi aparent mici, dar cu impact uriaș: acum, atleții nevăzători pot identifica singuri culoarea centurii la arte marțiale, a drapelului sau pot ști cu ce medalie se întorc de la o competiție. E vorba de autonomie, de demnitate, de egalitate în experiență.
În viața de zi cu zi, alfabetul deschide noi oportunități: etichete accesibile, jucării incluzive, produse tehnologice adaptate, jocuri care nu mai exclud pe nimeni. Fiecare aplicare aduce un pas înainte către o societate mai empatică.
Pentru companii, înseamnă șansa de a deveni parte din această schimbare. De a construi și adapta branduri care includ, produse care transformă și experiențe care contează. Iar pentru persoanele nevăzătoare – înseamnă acces real, respect și libertatea de a fi parte din tot ce înseamnă culoare, fără bariere.
Câte persoane utilizează alfabetul Scripor și care a fost nivelul investiției, până la acest moment?
Numărul exact al utilizatorilor este greu de estimat, mai ales pentru că alfabetul Scripor a început să se răspândească organic – în școli, în comunități, prin produse sau parteneriate din ce în ce mai diverse. Însă, dacă ne uităm la numărul de materiale distribuite – etichete tactile, produse licențiate, drepturi de autor și aplicații educaționale – este clar că utilizarea este în continuă creștere, atât la nivel național, cât și internațional.
Până în acest moment, investiția totală – în dezvoltare, cercetare, protecția internațională a brevetelor și mărcilor – a depășit 500.000 de euro. Este o investiție susținută în timp, însoțită de multă muncă și de mari sacrificii personale.
Ce te motivează să continui acest proiect? Ai avut momente în care ai simțit că proiectul tău nu va reuși? Ce te-a făcut să mergi mai departe?
Mă consider un om norocos și împlinit – atât profesional, cât și personal. Când o persoană nevăzătoare „simte” culoarea pentru prima dată, când un copil își exprimă creativitatea fără bariere sau când un profesor reușește să conecteze lumea vizibilă cu cea nevăzută – acela este momentul meu de funktionslust, bucuria reușitei prin sens.
Sigur că au existat momente dificile – nu de îndoială, ci de răbdare. Au fost clipe în care mi-aș fi dorit ca lucrurile să se miște mai repede, ca lumea să înțeleagă mai repede potențialul uriaș pe care această inovație îl oferă. Dar nu am simțit niciodată că nu va reuși. Niciodată.
Ce mă motivează cel mai mult? Comunitatea mea. Cei care au încredere în mine, care îmi scriu, care mă întreabă „Când va ajunge și la noi?”. Pentru ei, nu mă pot opri. Alfabetul trebuie să ajungă, cu răbdare și perseverență, la fiecare mână care caută culoarea dincolo de întuneric.
Cum ai perceput rezistența sistemului la o idee nouă? Ce ai învățat despre tine și nu numai în lucrul la acest proiect?
Cu cât o inovație este mai profundă, cu atât rezistența sistemului este mai mare. Am învățat asta pe pielea mea. Și e firesc, până la un punct – sistemele sunt construite pentru stabilitate, nu pentru schimbare. Dar trebuie să ne amintim că „sistemul” este format, în cele din urmă, din oameni. Iar oamenii au liberul arbitru.
În România, de multe ori, am fost întâmpinat cu întrebarea: „Chiar crezi că o să-ți iasă?” – nu cu răutate, ci cu neîncrederea tipică în ceea ce nu are precedent. A fost o provocare, dar și o lecție valoroasă. Am învățat să disting între cei care spun „nu se poate” și cei care întreabă „cum pot ajuta?”.
Am învățat să recunosc „merele otrăvite” – oamenii care blochează prin frică sau ego – și să-i aleg cu grijă pe cei care împărtășesc aceleași valori ca mine: empatie, viziune, curaj. Oameni care nu se tem de necunoscut și care văd, dincolo de efort, impactul uman.
Sunt foarte recunoscător acelor oameni din sistem care au ales să fie parte din acest drum. Sunt mândru de ei. Împreună formăm o comunitate de inițiatori, nu de spectatori. Iar pentru mine, asta e poate cea mai frumoasă lecție: că, în ciuda rezistenței, există mereu suflete deschise care, odată ce înțeleg ideea, o duc mai departe cu și mai multă convingere.
Și poate cea mai importantă lecție despre mine: am învățat să nu renunț, să cred chiar și atunci când nimeni nu o face. Pentru că atunci când o idee servește unui bine mai mare, drumul ei nu poate fi oprit. Poate fi încetinit, contestat, amânat – dar nu oprit.
Ce mesaj dorești să transmiți oamenilor în legătură cu importanța susținerii și promovării proiectelor care vizează incluziunea și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități?
Trăim într-o lume în care inovația socială are nevoie de mai mult decât idei bune – are nevoie de încredere, răbdare și sprijin autentic.
Mesajul meu este simplu: susțineți proiectele care pornesc dintr-o nevoie reală și dintr-o dorință sinceră de a schimba lumea în bine. Nu doar piața le validează, ci și timpul. Chiar dacă unele inițiative nu se transformă imediat în profit sau vizibilitate, ele pot oferi ceva esențial: speranță și direcție acolo unde, de prea multe ori, a fost vid.
Poate că întrebarea nu ar trebui să fie „ce câștig eu din asta?”, ci „ce putem câștiga împreună?”. Pentru că într-o societate cu adevărat incluzivă, toți avem de câștigat – empatie, diversitate, inovație și, mai presus de toate, umanitate.
Să învățăm să colaborăm. Să construim împreună. Și să nu mai lăsăm pe nimeni în urmă.
Există o responsabilitate morală a inventatorului? Simți că trebuie să faci mai mult decât să oferi un instrument?
Da, fără îndoială. Cred că orice invenție autentică vine la pachet cu o responsabilitate morală profundă. Nu este suficient să creezi ceva care funcționează – trebuie să te asiguri că ajunge acolo unde este cu adevărat nevoie de el. Un inventator nu este doar un creator de soluții, ci și un catalizator al schimbării.
Îmi amintesc momentul în care am urcat pe scena de la Geneva, pentru a primi Medalia de Aur. Președintele Asociației Inventatorilor Europeni, domnul Joachim Bader, mi-a spus cu o privire fermă: „Privește această medalie. Dacă nu te întorci acasă și duci alfabetul tău la milioane de oameni care au nevoie de el, ea nu valorează nimic.”
Cuvintele lui mi s-au întipărit în minte pentru totdeauna. Au devenit un legământ.
Alfabetul Scripor nu este doar un instrument tactil – este un angajament. De aceea nu m-am oprit la faza de creație. Am continuat să-l implementez, să-l explic, să-l adaptez, să construiesc alianțe și să lupt pentru ca el să devină parte din viața de zi cu zi a celor care au nevoie de el.
Mi-am asumat această misiune nu doar ca inventator, ci ca artist: să aduc culoarea acolo unde nu a existat niciodată. Să contribui la o lume mai echitabilă, în care incluziunea nu mai este o excepție, ci o normalitate. Să inspir și să deschid drumuri pentru cei care vor veni după mine.
Pentru că o invenție devine cu adevărat valoroasă doar atunci când creează impact real – când transformă imposibilul de ieri în accesibilul de azi.
Și eu sunt aici pentru a construi acea punte. Punct cu punct. Culoare cu culoare.
Imagine cover: fotografie de la decernarea Premiului de Excelență în Educație, primit de Tudor Scripor în Dubai în 2021.
Toate fotografiile fac parte din arhiva personală a lui Tudor Scripor.
